ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1484/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 18 decembrie 2007, la Înalta Curte de Casație și Justiție, D.E. în contradictoriu cu C.S.M. a declarat recurs împotriva Hotărârii nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M. prin care i s-a respins cererea formulată la 13 iulie 2007 de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Recurenta a susținut că urmare apariției Legii nr. 508 din 27 noiembrie 2004 privind înființarea D.I.I.C.O.T. din cadrul M.P. – direcție ce își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României, prin procurori specializați în combaterea criminalității organizate și a terorismului s-a pronunțat hotărârea nr. 248 din 30 noiembrie 2003 a C.S.M.

Aceasta a dispus „promovarea în funcțiile de execuție menționate în dreptul fiecărui procuror și, după caz, transferul la D.I.I.C.O.T. din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și din teritoriu” așa cum rezultă din lista anexată hotărârii. Astfel D.E. a fost transferată din procuror șef al serviciului de combatere a criminalității organizate și antidrog din Parchetul de pe lângă Curte de Apel Alba Iulia, în procuror șef la D.I.I.C.O.T. Recurenta a precizat că în perioada de activitate la D.I.I.C.O.T., unde a fost numită pe o durată nelimitată, de timp cu respectarea prevederilor legale a îndeplinit și îndeplinește acte procesuale și procedurale, care intră în competența acestei structuri, a beneficiat și beneficiază de statutul și remunerarea acordate procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și figurează pe statul de plată al acestei instituții.

A mai menționat petenta că, în calitate de procuror la D.I.I.C.O.T. a fost convocată și a participat ca membru cu drept de vot la adunările generale ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desfășurate,unde a ales membrii colegiului de conducere ai acestei instituții și membrul reprezentat în C.S.M., potrivit art. 78 cu referire la art. 51 din Legea nr. 304/2004. Recurenta a menționat că potrivit legislației care definește statutul magistraților, aceștia pot fi delegați, detașați, transferați sau numiți, numirea și transferul semnificând faptul că magistratul respectiv îndeplinește toate condițiile necesare pentru ocuparea acelei funcții. În plus, a subliniat petenta, spre deosebire de delegare sau detașarea care are un caracter temporar, numirea și transferul pe durată nedeterminată are un caracter definitiv, consfințind drepturi care nu pot fi retrase ulterior.

Așa fiind a susținut recurenta, ea a dobândit gradul de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Din actele cauzei Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prin Hotărârea nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M., s-a respins cererea a 54 de procurori printre care și a recurentei Dinu Emilia de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin această hotărâre se menționează că numirea procurorilor la D.I.I.C.O.T. s-a făcut în condițiile art. 8 alin. (1) și alin. (2) din Lega nr. 508/2004 și care priveau atât calitățile profesionale și de conduită ale procurorilor cât și vechimea în funcție a acestora (respectiv calități profesionale deosebite, o bună reputație, o conduită morală ireproșabilă și vechime minimă în funcție de judecător sau procuror de 6 ani).

În prezent prin Legea nr. 247/2005 care a modificat Legea nr. 304/2004 s-a menționat condiția promovării unui interviu. În hotărârea atacată, se precizează că potrivit art. 43 din Legea nr. 303/2004, republicată, promovarea procurorilor se face numai prin concurs, organizat la nivel național, în limita posturilor vacante la parchete. În cauză, petenta nu a promovat un astfel de concurs, astfel încât numirea la D.I.I.C.O.T. nu înseamnă o promovare legală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 819 din 28 noiembrie 2007, de respingere a cererii lui D.E. de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este neîntemeiată, astfel încât recursul declarat va fi admis.

Potrivit Legii nr. 508/2004, în forma nemodificată, petenta a fost transferată prin Hotărârea C.S.M. nr. 248 din 30 noiembrie 2004 – deci anterior Legii nr. 247/2005, care a introdus procedura interviului în funcția de procuror șef la D.I.I.C.O.T. - serviciul teritorial Alba Iulia. De precizat că C.S.M. a avizat favorabil acest transfer considerând că petenta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 8 din Legea nr. 508/2004. Ea a fost salarizată ca și ceilalți procurori încadrați pe o funcție similară în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Numirea s-a făcut pe o perioadă nedeterminantă, în aplicarea Legii speciale nr. 508/2004 privind înființarea organizarea în cadrul M.P.

a D.I.I.C.O.T., invocarea art. 43 din Legea nr. 303/2004 privind concursul neavând aplicabilitate în cauză. Deci în aplicare art. 8 din Legea nr. 508/2004 lege specială s-a verificat îndeplinirea de către petentă a condițiilor prevăzute de lege (calității profesionale deosebite, conduită morală ireproșabilă, pregătire specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizat și terorism, vechime în funcție de procuror de cel puțin 6 ani) și C.S.M. a dat aviz favorabil operând transferul petentei. Nu se poate considera că procurorii D.I.I.C.O.T. au dobândit gradul de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doar pentru o perioadă, iar apoi, din cauze neimputabile l-au pierdut indiferent de numirea lor în baza legii speciale și a activității depuse.

Este corect și echitabil ca atâta timp cât petenta a activat la D.I.I.C.O.T., numită în condițiile legii, să beneficieze pentru activitatea depusă de drepturile, statutul și remunerarea acordate procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție păstrând gradul profesional dobândit. În mod vătămător și abuziv s-a respins cererea acesteia de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție astfel încât recursul lui D.E. împotriva Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 819 din 28 noiembrie 2007, în ceea ce o privește va fi admis.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de D.E. împotriva Hotărârii nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M. Anulează Hotărârea nr. 819 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M. în ceea ce o privește pe D.E. Admite cererea recurentei de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 aprilie 2008.