ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 433/2007

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 113 din 21 februarie 2005 a Tribunalului Vaslui s-a admis în parte acțiunea formulată de SC P. SA Bârlad în contradictoriu cu pârâta SC C.V. Bârlad, obligând-o să plătească reclamantei suma de 117.666.205 lei ROL cu titlu de despăgubiri și suma de 7.842.372 lei ROL cu cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că pârâta a ocupat și folosit fără contract suprafața de teren de 11.445 mp, pentru care nu a plătit chiria pentru luna august 2003. Pentru perioada 1 aprilie 2002 – 1 septembrie 2003, reclamanta nu a făcut nici-o dovadă că pârâta a ocupat o suprafață mai mare decât cea prevăzută în contract.

S-a apreciat că acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art. 998, 999 C. civ. și este dovedită pentru suma de 117.666.205 lei ROL. Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat apel, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate. Netemeinicia este invocată prin prisma reținerii greșite a stării de fapt și anume a suprafeței deținute și folosite fără contract de pârâta-intimată și a cuantumului despăgubirilor solicitate. Astfel, în raport de probele administrate, instanța de fond trebuia să rețină că suprafața totală folosită de aceasta a fost de 14.363 mp și nu cea de 11.445 mp, pentru care pârâta trebuia să fie obligată la despăgubiri în sumă de 2.657.991.000 lei ROL pentru perioada 1 aprilie 2002 – 1 septembrie 2003. Pentru a elucida starea de fapt, în apel, la cererea reclamantei s-au efectuat două expertize tehnice, una topografică și una contabilă.

Analizând sentința în raport de critica formulată, Curtea, prin decizia nr. 44 din 17 aprilie 2006, a admis apelul schimbând în parte sentința, obligând pârâta-intimată să-i plătească reclamantei și suma de 2.540.324.795 lei ROL cât și 40.000.000 lei ROL cheltuieli de judecată. S-a înlăturat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 40.000.000 lei ROL către pârâtă. S-a apreciat, că prima instanță, în mod greșit a admis în parte acțiunea, doar pentru luna august 2003 și nu pentru întreaga perioadă 1 aprilie 2002 - 1 septembrie 2003 de 11.445 mp, față de suprafața de 2.918 mp cât era înscrisă în contractul de închiriere, ignorând probele administrate. Administrând probe suplimentare, instanța de apel a admis în totalitate acțiunea, constatând că pârâta a folosit suprafața de teren precizată în acțiune, confirmată de expertiza topografică.

Calculul despăgubirilor s-a făcut prin expertiză contabilă, stabilindu-se că de fapt suma care ar trebui plătită de pârâta-apelantă este de 3.124.066.231 lei ROL însă instanța a acordat doar cât s-a cerut. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a introdus recurs pârâta, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 6, pct. 7, pct. 8, pct. 9 și 10 C. proc. civ.

În motivarea actestor critici de nelegalitate, recurenta a susținut: - instanța de apel a acordat reclamantei-intimate, mai mult de cât a solicitat prin acțiunea introductivă și anume suma de 2.657.991.000 lei ROL acordând în plus 540.003.000 lei ROL; - hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, deoarece deși instanța a făcut referire la expertiza topografică ca și cum ar reține concluziile sale ca fiind concludente și pertinente soluționării cauzei se pronunță în totală contradicție cu aceste concluzii; - instanța de apel a schimbat natura actului juridic dedus judecății deoarece deși acțiunea este întemeiată pe răspunderea contractuală aceasta și-a funadmanetat hotărârea pe dispozițiile art. 998 C. civ.; - hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii nefiind respectate prevederile art. 109 și art. 720 1 C. proc.

civ.; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare și asupra probei cu martorii, a înscrisurilor depuse și anume asupra expertizei topometrice. Analizând legalitatea deciziei, prin prisma criticilor formulate urmează a se reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Instanța în caracterul devolutiv al apelului a administrat probe noi și anume expertize tehnice în raport de care a stabilit cuantumul despăgubirilor. Deși din raportul de expertiză contabilă a rezultat că suma ce trebuia achitată era de 3.214.066.231 lei ROL, a acordat cât s-a cerut prin acțiunea introductivă și deci critica este neîntemeiată. Din considerentele deciziei rezultă că motivarea hotărârii corespunde prevederilor art. 261 C. proc.

civ., instanța și-a motivat în fapt și în drept hotărârea, motivarea făcând corp comun cu hotărârea, instanța arătând argumentat, cu trimitere la probele administrate, că pârâta-recurentă a deținut în afara contractului o suprafață mai mare decât cea stabilită de prima instanță, pentru care trebuie să plătească despăgubirile stabilite prin expertiză. În raport de motivarea deciziei instanța de recurs a putut exercita un real control judiciar, așadar critica este nefonată. În cauză nu s-a pus în discuție interpretarea contractului încheiat de părți, deoarece pârâta-recurentă a folosit abuziv o suprafață de teren neinclusă în contract, fapt pentru care acțiunea nu a fost întemeiată pe răspunderea contractuală ci pe cea prevăzută de art. 998-999 C. civ., astfel că nu se poate reține nici motivul de nelegalitate, cel prevăzut de art. 304 pct. 8 și de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Cum recurenta-pârâtă nu a declarat apel, nu poate invoca direct în recurs, emissio medio, critica ce vizează nerespectarea prevederilor art. 720 1 C. proc. civ. Cum aceste critici sunt nefondate iar critica prevăzută de art. 304 pct. 10 C. proc. civ., nu mai poate fi analizată în această cale de atac, Înalta Curte, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC C.V. SA Bârlad, împotriva deciziei nr. 44 din 17 aprilie 2006 a Curții de Apel Iași, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi 26 ianuarie 2007.