ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 134/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 134/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
A
supra recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios
administrativ înregistrată la data de 12 decembrie 2007 la Curtea de Apel
București, reclamantul S.N.P.P.C. din cadrul M.I.R.A. în numele și pentru
membrii de sindicat din listele anexate cererii a solicitat în contradictoriu
cu pârâții M.I.R.A., I.G.P.R., D.G.P. a municipiului București, obligarea
acestora la plata primelor de concediu aferente anilor 2004-2006, actualizate
cu indicele de inflație, până la data plății efective, a sporului de fidelitate
pe anul 2005, conform art. 6 din O.G. nr. 38/2008, actualizat cu rata
inflației.
În drept au
fost invocate dispozițiile din O.G. nr. 38/2003, art. 41 și art. 53 din
Constituția României, Legea nr. 360/2000, Legea nr. 188/1999, Legea nr. 24/2000.
În fapt
reclamantul a arătat că, potrivit art. 37 alin. (2) din O.G. nr. 38/2003,
funcționarii publici au dreptul la plecarea în concediu de odihnă la o primă de
concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu,
acordarea dreptului fiind suspendată succesiv prin legi bugetare anuale.
Reclamantul a mai arătat că, nu a fost acordat nici sporul de fidelitate pe
anul 2005, prevăzut de art. 6 din O.G. nr. 38/2003, fiind suspendată și
acordarea acestui drept până la finele anului 2005.
Curtea de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin
sentința civilă nr. 1608 din 28 mai 2008 a respins acțiunea reclamantului S.N.P.P.C.
din cadrul M.I.R.A. în contradictoriu cu pârâții M.I.R.A., I.G.P.R., D.G.P. a
municipiului București și chematul în garanție M.E.F., ca inadmisibilă.
A respins cererea
de chemare în garanție a M.E.F., formulată de pârâtul M.I.R.A.
În motivarea
soluției s-a reținut că, tocmai pentru respectarea dreptului reclamantului de a
introduce acțiune în numele membrilor de sindicat, în temeiul art. 28 din Legea
nr. 54/2003, este necesară depunerea tabelelor cu semnăturile membrilor de
sindicat, obligație pe care reclamantul nu a îndeplinit-o, nefăcând dovada deci
că, membrii de sindicat în numele căruia a introdus acțiunea, nu se opun
acestei acțiuni și doresc continuarea ei.
Împotriva
acestei hotărâri a declarat în termen recurs reclamantul – S.N.P.P.C. din
cadrul M.I.R.A., criticând-o pentru nelegalitate, susținând în esență că, art. 28
alin. (2) din Legea nr. 54/2003 prevede că, organizațiile sindicale au dreptul
să întreprindă orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiuni
în justiție, în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres
din partea celor în cauză, acțiunea neputând fi introdusă sau continuată de
organizația sindicală, dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată. Ca
atare, semnăturile solicitate de instanța de fond, în scopul de a dovedi că membrii
de sindicat își însușesc acțiunea sunt inutile susține recurentul, raportat la
calitatea sa de reprezentant al acestora.
Totodată
recurentul arată că, membrii de sindicat în cauză au luat cunoștință de tabelul
cu numele membrilor de sindicat în numele cărora s-a formulat acțiunea, iar în
situația în care aceștia s-ar fi opus acțiunii în justiție, ar fi putut declara
în instanță că, renunță la acțiune.
Recurentul
susține că, pârâții au recunoscut calitatea de polițist a membrilor de sindicat
înscriși în tabele, pârâții fiind cei care au emis adeverințele comune din care
rezultă calitatea polițiștilor, gradele lor profesionale, dată încadrării în
cadrul ministerului.
Examinând
sentința atacată în raport cu motivarea recursului, probele administrate în
cauză, dispozițiile legale incidente pricinii, precum și potrivit art. 304
1
C. proc. civ., se constată că, recursul este fondat, pentru următoarele
considerente:
Față de
actele depuse în dosar și de prevederile art. 28 din Legea nr. 54/2003 se
reține că, titulari ai drepturilor pretinse sunt membrii de sindicat, întrucât
se cere obligarea pârâților la plata primelor de concediu aferente anilor 2004 -
2006, actualizate cu indicele de inflație, până la data plății efective, precum
și la plata sporului de fidelitate pentru anul 2005, potrivit art. 6 din O.G.
nr. 38/2008, actualizat de asemenea, cu rata inflației.
Art. 28 din
Legea nr. 54/2003 conferă sindicatului calitate procesuală activă pentru
apărarea drepturilor membrilor săi, drepturi de natura celor care fac obiectul
cauzei.
În dosarul de
fond au fost depuse tabele cu datele solicitate de sindicat, pentru personalul
nominalizat, emise de pârâții I.G.P.R. și de D.G.P. a municipiului București,
nefiind dovezi că membrii de sindicat în numele cărora s-a formulat acțiunea,
s-ar fi opus la judecată.
În
consecință, se va admite recursul declarat de S.N.P.P.C. din cadrul M.I.R.A. Se
va casa sentința atacată și se va trimite cauza spre rejudecare, aceleiași
instanțe, pentru a stabili situația de fapt, raportată la membrii de sindicat
în numele cărora s-a formulat acțiunea, având în vedere că, deși salariații
sunt reprezentanți de sindicat ei stau în proces ca reclamanți, întrucât, prin
hotărârea judecătorească se stabilește existența sau nu a drepturilor pretinse
de aceștia.
Ca atare,
instanța va dispune suplimentarea probelor din care să rezulte atitudinea
procesuală a membrilor de sindicat și îndreptățirea acestora la acordarea drepturilor
pretinse în raport cu calitatea lor de funcționar public și cu perioada în care
au avut această calitate.
Cu ocazia
rejudecării, instanța va examina sub forma unor apărări și celelalte susțineri
ale recurentului, în legătură cu fondul pricinii.
În consecință,
în temeiul art. 312 și art. 313 C. proc. civ. se va admite recursul declarat de
reclamant, se va casa sentința atacată și se va trimite cauza, spre rejudecare,
aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite
recursul declarat de S.N.P.P.C. din cadrul M.I.R.A. împotriva sentinței civile nr.
1608 din 28 mai 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal.
Casează sentința
atacată și trimite cauza aceleiași instanțe, spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2009.