ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3751/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 9 octombrie

2006 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamanta D.E. a chemat în judecată pe pârâtul O.S.I.M.,

solicitând Instanței să dispună anularea în parte a Ordinului nr. 89 din 22

august 2006 emis de directorul general al O.S.I.M. în ceea ce privește

schimbarea sa din funcția de consilier juridic și încadrarea sa în funcția de

expert, repunerea în situația anterioară prin reintegrarea în funcția de

consilier juridic, obligarea pârâtei să efectueze modificările corespunzătoare

în carnetul de muncă. Reclamanta a solicitat și obligarea pârâtei la plata

cheltuielilor de judecată. Cauza a fost înregistrată sub nr. 9212/2/2006.

Prin acțiunea înregistrată la

data de 9 noiembrie 2006 pe rolul aceleiași Instanțe și înregistrată sub nr. 9985/2/2006,

reclamanta D.E. a chemat în judecată pe același pârât - O.S.I.M., formulând

aceleași capete de cerere. Prin încheierea din 10 ianuarie 2007, pronunțată în Dosarul

nr. 9985/2/2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a dispus, în baza art. 164 C. proc. civ., conexarea acestui dosar la Dosarul nr. 9212/2/2006.

Prin sentința civilă nr. 562

din 21 februarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 9212/2/2006, Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca

neîntemeiată acțiunea petentei D.E., reținând, în esență, că modificarea

funcției deținute de reclamantă s-a făcut, urmare cererii sale de transfer la S.A.S.D., unde a fost încadrată ca funcționar public - consilier, întrucât în schema serviciului

nu erau posturi de consilier juridic și nici nu erau îndeplinite atribuții

specifice acestei funcții, iar ordinul contestat (nr. 89 din 22 august 2006) a

fost emis în baza propunerilor de promovare a angajaților instituției ulterior

intrării în vigoare a O.G. nr. 3/2006 privind creșterile salariale ce se vor

acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit O.U.G. nr. 24/2000.

În esență, Instanța a reținut că modificarea funcției deținute de reclamantă,

în speță cea de consilier juridic, s-a făcut prin Ordinul nr. 106 din 03

noiembrie 2004, iar nu prin ordinul ce face obiectul prezentei acțiuni, astfel

că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Împotriva sentinței civile nr.

562 din 21 februarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta D.E.,

criticând-o ca nelegală și netemeinică, întrucât Instanța de Fond a analizat

greșit probele administrate și a interpretat eronat dispozițiile legale în

materie.

S-a apreciat de recurentă că

în speță nu există acte din care să rezulte că a fost funcționar public în 2004

și că nu a exercitat vreodată funcția de consilier.

Se precizează că nu există

vreun ordin sau act adițional la contractul de muncă individual privind schimbarea

funcției acesteia (recurentei) din consilier juridic în consilier și nici de

schimbare a funcției din consilier expert.

De asemenea, se critică

sentința de fond pentru faptul că, eronat Curtea de Apel a reținut că recurenta

a fost menționată în Ordinul din 2006 „Numai datorită omiterii de a opera

schimbarea încadrării în cartea de muncă”.

Recursul este nefondat și va

fi respins pentru următoarele considerente.

Analizând actele și

lucrările dosarului în raport de dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Ca urmare a cererii de

transfer a recurentei - reclamante înregistrată la O.S.I.M., conducerea a dispus în baza Ordinului nr. 106/2006 transferul acesteia de la Serviciul juridic la Serviciul analize și sinteze documentare. Acest transfer s-a operat în

baza art. 41 C. muncii, deci contractul individual de muncă a fost modificat

prin acordul părților.

Rezultă fără putință de

tăgadă din actele dosarului, că acest nou serviciu unde recurenta a fost

transferată nu are în schemă consilieri juridici, deci prin această mutare D.E.

nu a mai desfășurat o activitate juridică.

În 2006 atunci când s-au

verificat carnetele de muncă s-a procedat la înscrierea corectă în aceste acte

a salariaților care desfășurau activități, altele decât cele ale consilierilor juridici

și greșit erau înscriși cu funcția de consilier juridic.

Ordinul în litigiu nr. 89/2006

a fost adus la cunoștință sub semnătura direcției în care își desfășura

activitatea recurenta, astfel încât nu poate susține că nu a avut cunoștință de

mențiunea făcută în contractul de muncă.

Schimbarea încadrării s-a

făcut deci ca o consecință a modificării, prin acordul părților a locului și

felului muncii.

Din analiza Ordinului nr. 106/2004,

rezultă că transferul solicitat de recurentă a operat pe funcția de consilier

și nu pe cea de consilier juridic. Astfel, pentru această funcție încadrarea

s-a făcut conform Legii nr. 188/1998, iar recurenta a fost informată cu privire

la modificarea raporturilor de muncă.

Corect în baza probelor

administrate, Curtea de Apel a reținut că în cadrul Serviciului de analize și sinteze

documentare, nu se desfășoară activități de consilier juridic, astfel încât modificarea

funcției recurentei a fost făcută în baza Ordinului nr. 106/2004 și nu prin

Ordinul nr. 89/2006 pe care aceasta l-a contestat.

Față de toate aceste

considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, apreciază că sentința

atacată este legală și temeinică, motiv pentru care, va respinge recursul

formulat de D.E., ca nefondat, conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de D.E. împotriva sentinței civile nr. 562 din 21 februarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 4 octombrie 2007.