ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 835/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la nr. 231/104/2007, reclamanta SC M.C.G. SRL Slatina a chemat în judecată pe pârâta SC O. SA Slatina, pentru ca pârâta să fie obligată la plata sumei de 122.225 lei despăgubiri. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta polița de asigurare seria F nr. 516096 care include mai multe evenimente de risc printre care și furtul prin efracțiune pentru o sumă totală de 150.000 lei, perioada de asigurare fiind 22 decembrie 2005 – 21 decembrie 2006, potrivit căruia s-au asigurat bunuri constând în telefoane mobile, cartele, accesorii telefonice, echipamente de calcul ce se găseau în magazinul societății din Slatina, în noaptea de 14 - 15 martie 2006, autori necunoscuți au pătruns prin efracție și au sustras toate bunurile mai puțin 11 telefoane mobile aflate în seif.

Reclamanta a mai arătat că a sesizat Polița Municipiului Slatina și S.A. depunându-se declarația de daună și cerere de despăgubire, în urma cărora s-a întocmit dosarul BJ/OT/06120 deși au fost făcute evaluări, experimente, anchete, nu i s-a acordat despăgubirea de 122.525 lei reprezentând contravaloarea mărfurilor lipsă, valoare stabilită prin raportul de expertiză efectuat în cauză. Prin întâmpinarea depusă, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că potrivit art. 43 din Legea nr. 31/1990, sucursala Olt, nu are personalitate juridică și excepția prematurității introducerii acțiunii, față de art. 10 pct. 8 din condițiile de asigurare, care prevăd că societatea de asigurare nu acordă despăgubiri în condițiile în care asupra evenimentului asigurat, a fost instituită ancheta de poliție sau procedură penală, până la finalizarea anchetei.

Prin sentința nr. 57 din 6 februarie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt, secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr. 231/104/2007, a fost respinsă excepția lipsei calității pasive ridicată de pârâtă, însă a fost admisă excepția prematurității introducerii acțiunii cu consecința respingerii acțiunii formulată de reclamanta SC M.C.G. SRL Slatina în contradictoriu cu pârâta SC O. SA Slatina ca prematur introdusă. Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că între părți a fost încheiată polița de asigurare seria F nr. 516096, pentru asigurare telefoane mobile, cartele și accesorii telefonice, pentru o sumă de 150.000 lei. Condițiile generale pentru contractul de asigurare încheiat între părți prevede în art. 10.8.1.

VIII că „O. este îndreptățit să nu acorde despăgubiri, dacă în legătură cu producerea sau apariția oricărui eveniment asigurat, a fost instituită o anchetă de către poliție sau o procedură penală, până la finalizarea anchetei, respectiv a procedurii penale”. Din adresa nr. 1432/ P din 21 iulie 2006 eliberată de Poliția Municipiului Slatina – B.I.C., rezultă că la data de 15 martie 2006, a fost înregistrat dosarul penal 1431/ P din 15 martie 2006, unde în continuare se întreprind cercetări pentru identificarea și prinderea autorilor, în vederea tragerii acestora la răspundere penală. Astfel, în această situație, pârâta este îndreptățită să nu acorde despăgubiri până la finalizarea anchetei, în cauză nedepunându-se acte din care să rezulte o situație contrară.

S-a mai reținut că, pârâta are personalitate juridică și ca atare are calitate procesuală pasivă. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta SC M.C.G. SRL Slatina, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivele de apel, este reluată motivarea cererii de chemare în judecată, în principal susținându-se că intimata pârâtă nu este îndreptățită să refuze acordarea despăgubirilor, întrucât obligația acesteia rezultă din însăși poliția de asigurare încheiată între părți. Susține apelanta că, declanșarea anchetei penale este o condiție pentru plata despăgubirii și nu un motiv de a refuza plata acesteia. Curtea, analizând apelul în raport de dispozițiile art. 294 C. proc.

civ., prin decizia nr. 135 pronunțată la 24 mai 2007, în dosarul nr. 231/104/2007, a respins apelul, ca nefondat, reținând următoarele: Instanța de fond a pronunța o sentință legală și temeinică, atunci când a reținut că acțiunea formulată de apelanta reclamantă, este prematur introdusă, atâta vreme cât în cauză nu s-au definitivat procedurile penale. Astfel, potrivit condițiilor specifice privind polița flexă (formular FC 01 octombrie F) la capitolul „acoperire suplimentară pentru riscul de furt” sunt definiți termenii de „furt prin efracție” și „tâlhărie” precum și riscurile acoperite. Potrivit acestor clauze, asiguratorul răspunde pentru furtul prin efracție al bunurilor precizate în specificația poliței aflate la adresa menționată în aceasta.

Totodată, condițiile generale pentru contractul de asigurare încheiat între părți, prevăd la articolul 10.8.1 VIII faptul că „O. este îndreptățit să nu acorde despăgubiri în cazul în care în legătură cu producerea sau apariția oricărui eveniment asigurat a fost instituită o anchetă de către poliție sau o procedură penală, până la finalizarea anchetei, respectiv a procedurii penale”. Curtea a solicitat relații cu privire la stadiul cercetărilor penale și așa cum rezultă din adresa nr. 1432/P/2006 din 22 mai 2007, emisă de către a Poliția Municipiului Slatina – B.I.C., se efectuează în continuare activități specifice pentru identificarea autorilor furtului și recuperarea prejudiciului. În consecință, față de clauzele contractului de asigurare, în mod corect instanța de fond a reținut excepția prematurității introducerii acțiunii în despăgubiri.

Împotriva acestei decizii, în termen legal a introdus recurs reclamanta, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., în susținerea cărora a dezvoltat următoarele critici: - instanțele, aplicând art. 10.8.1 alin. VIII din condițiile privind asigurarea de incendii și alte riscuri pe teritoriul României, au pronunțat o soluție contrară prevederilor contractului de asigurare, deoarece au ignorat prevederile incluse în „Condițiile specifice” privind Polița F., cât și pe cele din înscrisul denumit „Acoperirea suplimentară pentru riscul de furt”, ambele constituind părți integrale ale contractului de asigurare. Or, în cazul producerii riscului de furt, sunt aplicabile prevederile clauzei 6 din „Acoperire suplimentară pentru riscul de furt, potrivit cărora, pentru plata despăgubirilor este confirmarea organelor poliției, privind declanșarea urmăririi penale și trecerea a 30 de zile de la declanșarea furtului.

- întrucât raportul juridic dedus judecății îl constituie un contract de asigurare facultativă de bunuri, instanțele trebuiau să aplice prevederile art. 24 din Legea nr. 136/1995. Recursul este nefondat. Instanța de apel, confirmând sentința, a făcut o corectă aplicare a art. 969 C. civ. Față de aceste dispoziții, s-a apreciat justificat că odată cu semnarea contractului, recurenta și-a însușit clauzele contractuale. Așa fiind, în mod judicios instanțele au reținut aplicabilitatea art. 10.8 din Condițiile Generale, în raport de care intimata era îndreptățită să nu acorde despăgubiri, în cazul în care în legătură cu producerea sau apariția oricărui eveniment asigurat, a fost instituită o cerere penală, care nu a fost finalizată.

În aceste condiții art. 6, 6, 4 pct. 1.2 din Condițiile Suplimentare pentru Riscul de Furt, pe care se bazează întreaga apărare a recurentei reclamante nu pot fi aplicate în lipsa existenței efectelor condițiilor generale de asigurare, care au întâietate în derularea contractului de asigurare, precedând condițiile specifice. Aplicarea art. 24 din Legea nr. 136/1995, trebuie să fie realizată în raport de art. 2 din același act normativ, care prevede că în asigurarea facultativă, raporturile dintre asigurat și asigurator, precum și drepturile și obligațiile fiecărei părți se stabilesc prin contractul de asigurări, fapt avut în vedere de ambele instanțe. Așa fiind, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC M.C.G. SRL Slatina împotriva deciziei nr. 135 din 24 mai 2007 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 29 februarie 2008.