ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1333/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1333/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC M.S. SRL București a chemat în judecată C.C. solicitând obligarea acestuia la schimbarea deciziei de conexare a investigației declanșate în baza Ordinului nr. 271 din 20 noiembrie 2006 cu investigația declanșată în baza Ordinului nr. 175 din 01 august 2005 și soluționarea separată a celor două investigații. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1439 din 29 mai 2007, a admis excepția inadmisibilității invocată de C.C. și a respins plângerea ca inadmisibilă.
În considerentele sentinței s-a reținut că reclamanta, la 17 octombrie 2006, a formulat o plângere care a fost înregistrată sub nr. 104 din 17 octombrie 2006, iar prin Ordinul nr. 271 din 20 noiembrie 2006 s-a dispus deschiderea unei investigații impunându-se conexarea acestei investigații cu investigația declanșată prin Ordinul nr. 175 din 01 august 2005, în condițiile în care comportamentul pe piață al C.N.P.R. se afla deja în atenția C.C. La data de 20 decembrie 2006 reclamanta s-a adresat pârâtei cu procedură prealabilă solicitând schimbarea deciziei de conexare a celor două investigații, arătând că pentru cea de a doua sesizare nu este nevoie de o investigație îndelungată, ci este necesară comparația celor două contracte, iar prin nerezolvarea plângerii într-un termen rezonabil îi sunt prejudiciate drepturile.
Se apreciază că în fața instanței de contencios administrativ se atacă doar actul prin care se finalizează investigația și se soluționează plângerea. Decizia este actul care produce efecte juridice de drept administrativ iar celelalte acte de procedură au natura juridică a unor acte premergătoare acte ce nu pot face obiectul unor acțiuni în anulare în fața instanței de contencios administrativ. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SC M.S. SRL București și a solicitat casarea sentinței, respingerea excepției inadmisibilității și trimiterea dosarului spre rejudecare la Curtea de Apel București. Un prim motiv de recurs invocat este cel prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
pentru că prin hotărârea dată s-au încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) pentru că în dispozitivul sentinței se face referire la C.N.V.M. fără ca aceasta să fie parte în proces sau să fi participat la judecată. Al doilea motiv de recurs este cel prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. pentru că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Se consideră că interpretarea dată de instanța de fond este greșită pentru că decizia a creat efecte juridice, iar Legea nr. 554/2004 se referă nu numai la actele administrative unilaterale dar și la anumite operațiuni administrative necesare pentru protejarea interesului legitim.
Un ultim motiv de recurs invocat a fost cel prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru că se considera că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu aplicarea greșită a legii. Se arată că orice decizie luată de C.C. poate fi atacată, iar decizia de conexare a acestor investigații duce la întârzierea rezolvării ultimei plângeri, care putea fi rezolvată printr-o simplă comparație între contractele încheiate. Consiliul Concurenței a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente: Primul motiv de recurs este nefondat pentru că indicarea ca pârâtă a C.N.V.M.
în locul C.C. este o simplă eroare materială, care poate fi îndreptată în conformitate cu prevederile art. 281 C. proc. civ. Deși este invocat art. 304 pct. 8 C. proc. civ. – nu este indicat modul în care a fost schimbată natura sau înțelesul vădit al actului juridic dedus judecății, ci, de fapt, este criticată soluția instanței de fond pentru greșita aplicare a legii contenciosului administrativ. Nici motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu este fondat pentru că instanța de fond a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor legale. Reclamanta a invocat în motivele de recurs dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora se pot adresa instanței de contencios administrativ persoanele vătămate într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes printr-un act administrativ unilateral.
Însă, decizia prin care a fost conexată o plângere adresată de reclamantă cu o investigație, aflată deja în derulare, împotriva C.N.P.R. nu reprezintă un act administrativ în sensul legii contenciosului administrativ pentru că ea reprezintă un act de natură organizatorică și chiar dacă a fost emisă în baza legii, ea nu dă naștere, nu modifică sau nu stinge raporturi juridice. Decizia emisă nu este nici o operațiune administrativă pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 8 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004. Aceste dispoziții s-ar aplica în cazul în care autoritatea publică ar refuza efectuarea unei operațiuni administrative, dar în speță prin decizia atacată au fost conexate două investigații în materie de concurență și nu se poate pune problema unui refuz de a efectua o anumită operațiune administrativă.
În conformitate cu prevederile Legii Concurenței la instanța de contencios administrativ poate fi contestată decizia finală ce se ia în urma unei investigații. Chiar dacă recurenta susține că nu a fost luată o decizie, deși investigația a fost declanșată, inițial în august 2005, iar ultima plângere ar putea fi soluționată foarte simplu, Legea nr. 21/1996 nu conține un termen în care să fie soluționată o investigație în materie de concurență, care, în general se desfășoară după o procedură reglementată de lege, în mai multe etape care trebuie respectate. Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ., va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de SC M.S. SRL București împotriva sentinței civile nr. 1439 din 29 mai 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 martie 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.