ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1256/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamanta F.S.S.V.S.M. din România a solicitat în

contradictoriu cu pârâtul M.M.S.S.F., să se dispună: anularea în tot a actului

administrativ cu caracter individual al pârâtului, conținut de adresa din 11

octombrie 2006; recunoașterea dreptului pretins și anume de a se înregistra

conflictul de interese la nivelul R.M.F.N.P.R. declanșat de către reclamantă și

convocarea părților pentru efectuarea procedurii de conciliere conform Legii nr.

168/1999 și neînregistrarea de către pârât a actului adițional ce se negociază

pentru anul 2007 C.C.M. - R.M.F.N.P.R., încheiat pe perioada 2004 - 2008, ca

fiind lovit de nulitate absolută, până la soluționarea prezentei cauze în mod

definitiv și irevocabil.

Tribunalul București, secția

a VIII-a, prin sentința civilă nr. 7605 din 11 decembrie 2006, a admis excepția

necompetenței materiale invocată de pârât și a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția contencios

administrativ și fiscal, reținând incidența prevederilor art. 3 pct. 1 C. proc.

civ. și art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Astfel investită, Curtea de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin

sentința civilă nr. 947 din 2 aprilie 2007, a admis în parte cererea; a dispus

anularea adresei din 11 octombrie 2006 emisă de pârât și înregistrarea

conflictului de interese la nivelul R.M.F.N.P.R. și inițierea procedurii de

conciliere; a respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantei privind

neînregistrarea de către M.M.S.S.F. a actului adițional ce se negociază pentru

anul 2007.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut că reclamanta a urmat procedura legală pentru declanșarea

conflictului de interese.

S-a mai reținut că, adresa din

11 octombrie 2006 este netemeinică și nelegală în raport cu prevederile art. 19

din Legea nr. 168/1999.

În ceea ce privește petitul

3 al acțiunii s-a reținut că sunt incidente prevederile art. 31 alin. (1) din

Legea nr. 130/1996, astfel încât acest capăt de cerere este neîntemeiat.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâtul M.M.F.E.Ș.

Recurentul a redat

conținutul adresei nr. 2145 din 11 octombrie 2006 și a susținut, în esență, că

instanța de fond a interpretat greșit art. 19 din Legea nr. 168/1999 și art. 41

din Constituția României și, în consecință, în mod eronat a reținut că pârâtul

a dat dovadă de exces de putere în sensul art. 2 lit. m) din Legea nr. 554/2004.

A mai susținut recurentul că

reclamanta nu a îndeplinit prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 168/1999.

De asemenea, recurentul a

arătat că hotărârea atacată conține considerente contradictorii.

Recursul este nefondat.

Prin adresa din 28

septembrie 2006 F.S.S.V.S.M. din România a comunicat M.M.S.S.F. că a fost

îndeplinită procedura prealabilă de declanșare a conflictului de interese și a

solicitat organizarea procedurilor de conciliere cu privire la obligația F.P.M.

de a invita reprezentanții F.S.S.V.S.M. la negocierea clauzelor actului

adițional la contractul colectiv de muncă pe ramură, pentru anul 2007.

Potrivit art. 19 din Legea

168/1999, „în termen de 24 de ore de la înregistrarea sesizării M.M.P.S. desemnează

delegatul său să participe la concilierea conflictului de interese, care are

obligația să ia următoarele măsuri: a) comunicarea sesizării unității în termen

de 48 de ore de la desemnarea sa; b) convocarea părților la procedura de

conciliere la un termen ce nu poate depăși 7 zile de la înregistrarea

sesizării.

Este evident că prevederile

legale sus-menționate au caracter obligatoriu, pârâtul neavând posibilitatea să

aprecieze dacă va da curs sau nu solicitării.

Or, răspunzând reclamantei

prin adresa din 11 octombrie 2006 în sensul că solicitarea acesteia de a

participa la negocierea actului adițional la contractul de muncă la nivel de

ramură excede prevederilor legale, federația nefiind semnatara contractului

colectiv de muncă și refuzând, practic, înregistrarea conflictului de interese,

pârâtul a încălcat prevederile art. 19 din Legea nr. 168/1999, cum corect a

reținut instanța de fond.

De altfel, cererea reclamantei

de a participa la negociere era îndreptățită, având în vedere faptul că este o

organizație sindicală cu personalitate juridică, reprezentativă la nivel de

ramură.

Susținerea recurentului în

sensul că intimata - reclamantă nu a respectat prevederile art. 11 alin. (2)

din Legea nr. 168/1999 este neîntemeiată în condițiile în care aceasta a făcut

dovada îndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de acest text, anexând

adresei din 28 septembrie 2006 adresele de sesizare a unităților competente cu

privire la conflictul de interese.

Față de cele ce preced,

recursul este nefondat și în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi

respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâtul M.M.F.E.Ș. împotriva sentinței civile nr. 947 din 2 aprilie 2007 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 26 martie 2008.