ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1256/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta F.S.S.V.S.M. din România a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.M.S.S.F., să se dispună: anularea în tot a actului administrativ cu caracter individual al pârâtului, conținut de adresa din 11 octombrie 2006; recunoașterea dreptului pretins și anume de a se înregistra conflictul de interese la nivelul R.M.F.N.P.R. declanșat de către reclamantă și convocarea părților pentru efectuarea procedurii de conciliere conform Legii nr. 168/1999 și neînregistrarea de către pârât a actului adițional ce se negociază pentru anul 2007 C.C.M. - R.M.F.N.P.R., încheiat pe perioada 2004 - 2008, ca fiind lovit de nulitate absolută, până la soluționarea prezentei cauze în mod definitiv și irevocabil.

Tribunalul București, secția a VIII-a, prin sentința civilă nr. 7605 din 11 decembrie 2006, a admis excepția necompetenței materiale invocată de pârât și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, reținând incidența prevederilor art. 3 pct. 1 C. proc. civ. și art. 10 din Legea nr. 554/2004. Astfel investită, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 947 din 2 aprilie 2007, a admis în parte cererea; a dispus anularea adresei din 11 octombrie 2006 emisă de pârât și înregistrarea conflictului de interese la nivelul R.M.F.N.P.R. și inițierea procedurii de conciliere; a respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantei privind neînregistrarea de către M.M.S.S.F.

a actului adițional ce se negociază pentru anul 2007. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanta a urmat procedura legală pentru declanșarea conflictului de interese. S-a mai reținut că, adresa din 11 octombrie 2006 este netemeinică și nelegală în raport cu prevederile art. 19 din Legea nr. 168/1999. În ceea ce privește petitul 3 al acțiunii s-a reținut că sunt incidente prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 130/1996, astfel încât acest capăt de cerere este neîntemeiat. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul M.M.F.E.Ș. Recurentul a redat conținutul adresei nr. 2145 din 11 octombrie 2006 și a susținut, în esență, că instanța de fond a interpretat greșit art. 19 din Legea nr. 168/1999 și art. 41 din Constituția României și, în consecință, în mod eronat a reținut că pârâtul a dat dovadă de exces de putere în sensul art. 2 lit. m) din Legea nr. 554/2004.

A mai susținut recurentul că reclamanta nu a îndeplinit prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 168/1999. De asemenea, recurentul a arătat că hotărârea atacată conține considerente contradictorii. Recursul este nefondat. Prin adresa din 28 septembrie 2006 F.S.S.V.S.M. din România a comunicat M.M.S.S.F. că a fost îndeplinită procedura prealabilă de declanșare a conflictului de interese și a solicitat organizarea procedurilor de conciliere cu privire la obligația F.P.M. de a invita reprezentanții F.S.S.V.S.M. la negocierea clauzelor actului adițional la contractul colectiv de muncă pe ramură, pentru anul 2007. Potrivit art. 19 din Legea 168/1999, „în termen de 24 de ore de la înregistrarea sesizării M.M.P.S.

desemnează delegatul său să participe la concilierea conflictului de interese, care are obligația să ia următoarele măsuri: a) comunicarea sesizării unității în termen de 48 de ore de la desemnarea sa; b) convocarea părților la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depăși 7 zile de la înregistrarea sesizării. Este evident că prevederile legale sus-menționate au caracter obligatoriu, pârâtul neavând posibilitatea să aprecieze dacă va da curs sau nu solicitării. Or, răspunzând reclamantei prin adresa din 11 octombrie 2006 în sensul că solicitarea acesteia de a participa la negocierea actului adițional la contractul de muncă la nivel de ramură excede prevederilor legale, federația nefiind semnatara contractului colectiv de muncă și refuzând, practic, înregistrarea conflictului de interese, pârâtul a încălcat prevederile art. 19 din Legea nr. 168/1999, cum corect a reținut instanța de fond.

De altfel, cererea reclamantei de a participa la negociere era îndreptățită, având în vedere faptul că este o organizație sindicală cu personalitate juridică, reprezentativă la nivel de ramură. Susținerea recurentului în sensul că intimata - reclamantă nu a respectat prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 este neîntemeiată în condițiile în care aceasta a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de acest text, anexând adresei din 28 septembrie 2006 adresele de sesizare a unităților competente cu privire la conflictul de interese. Față de cele ce preced, recursul este nefondat și în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul M.M.F.E.Ș. împotriva sentinței civile nr. 947 din 2 aprilie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 martie 2008.