ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 193/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 193/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă, înregistrată la data de 27 iulie 2006 pe rolul Tribunalului Comercial Cluj, reclamantul M.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC T. SA CLUJ NAPOCA anularea hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor societății pârâte din data de 14 iunie 2006 ca vădit nelegală și pe cale de consecință să se încuviințeze retragerea reclamantului din societate și să se dispună asupra acțiunilor deținute de acesta în sensul obligării societății să-i plătească contravaloarea lor, stabilită prin cel puțin două metode de evaluare recunoscute de standardele europene.
În motivare reclamantul a susținut că în calitate de asociat în cadrul societății pârâte a solicitat convocarea unei adunări generale extraordinare având ca ordine de zi plata drepturilor ce i se cuvin respectiv 2.500.000 lei urmare retragerii sale din societate, adunare care s-a ținut la data de 14 iunie 2006, cu o ordine de zi modificată, acționarii reprezentând 75 % din capital, votând numai în sensul îngrădirii dreptului reclamantului la liberă asociere și dreptului la muncă ca angajat al unei alte persoane fizice sau juridice. Tribunalul Comercial Cluj, prin sentința nr. 20/ CC din data de 13 februarie 2007, a admis în parte acțiunea reclamantei astfel cum a fost precizată și a anulat hotărârea A.G.E.A.
din 14 iunie 2006 cu privire la pct. 1 respectiv retragerea d-lui M.A. din societate, celelalte capete de cerere din acțiune fiind respinse ca inadmisibile. Prima instanță a reținut din examinarea convocatorului pentru A.G.E.A. din data de 14 iunie 2006 și a procesului verbal întocmit cu ocazia ținerii adunării că hotărârea adoptată la pct. 1 din ordinea de zi a ședinței este lovită de nulitate deoarece convocarea adunării, făcută la solicitarea reclamantului a vizat discutarea altor chestiuni decât cele menționate în convocator. Totodată, instanța fondului a apreciat că cererile având ca obiect plata acțiunilor deținute sunt inadmisibile deoarece reclamantul nu a urmat procedura prevăzută de art. 134 din Legea nr. 31/1990 republicată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, ambele părți pentru motive de nelegalitate vizând inadmisibilitatea pretențiilor cu privire la plata contravalorii acțiunilor (apelul reclamantului) și nerespectarea dispozițiilor art. 117 din L.S.C. (apelul pârâtei). Curtea de Apel Cluj, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 15 pronunțată la data de 4 iulie 2007, a admis apelul pârâtei și a schimbat sentința fondului în sensul respingerii acțiunii introductive a reclamantului în integralitate și în consecință a respins apelul declarat de reclamant. Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut următoarea situație de fapt și de drept: Dl. M.A., acționar în cadrul societății pârâte, deținător al unui număr de acțiuni nominative reprezentând 20 % din capitalul social a solicitat convocarea A.G.E.A.
a acționarilor în vederea discutării cererii sale de retragere din societate și plata sumei de 2.500.000 lei pentru acțiunile deținute, solicitare care a fost inclusă pe ordinea de zi de către Consiliul de Administrație pentru adunarea din 14 iulie 2006. La data stabilită pentru adunare, conform procesului verbal de ședință s-a constatat îndeplinirea formalităților de convocare, acționari prezenți, reprezentând 60 % din capitalul social votând în sensul respingerii cererii reclamantului, arătând că nu sunt interesați în preluarea acțiunilor. Instanța a mai constatat că hotărârea a fost luată cu respectarea dispozițiilor art. 115 din Legea nr. 31/1990 în ce privește cvorumul de prezență și vot.
Cu privire la dreptul reclamantului de a se retrage din societate și de a primi prețul legal pentru acțiunile sale, Curtea reține că reclamantul nu se poate prevala de prerogativa de a înstrăina acțiunile sale emitentului potrivit art. 134 din L.S.C., deoarece reclamantul și-a manifestat voința de părăsire voluntară a societății, fără să se găsească în situația prevăzută de art. 134 din L.S.C., respectiv existanța unei hotărâri a adunării generale cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului său la schimbarea formei societății. Totodată, Curtea constată că ceilalți acționari nu au împiedicat prin atitudinea lor transmiterea liberă a acțiunilor deținute de reclamant către terți și stabilirea prețului acțiunilor în baza cererii și a ofertei, astfel că soluția primei instanțe nu are fundament legal.
La data de 10 august 2007, dl. M.A. a declarat, în temei legal, recurs împotriva deciziei date în apel, solicitând, în principal, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în fond la Tribunalul Comercial Cluj, iar în subsidiar desființarea în întregime a deciziei precum și în parte a sentinței fondului cu consecința admiterii în întregime a acțiunii introductive, astfel cum a fost precizată. În dezvoltarea motivului de casare cu trimitere autorul recursului a susținut, în sinteză următoarele: - criticile de nelegalitate ale hotărârii A.G.E.A.
au vizat modalitatea de convocare a adunării, refuzul de a lua o hotărâre asupra unui punct de pe ordinea de zi, modul de reprezentare a acționarilor cu încălcarea art. 23 din statut și încălcarea dreptului său la muncă, nulități asupra cărora instanța de apel nu s-a pronunțat, neintrând în cercetarea fondului; - instanța de apel s-a limitat numai la analiza cauzei sub aspectul petitului privind retragerea din societate fără nici o referire concretă la textele imperative care ar împiedica acest demers. - caracterul inadmisibil al cererilor din petitul acțiunii nu a fost examinat în condițiile în care instanța de fond nu și-a motivat hotărârea sub acest aspect. La data de 18 ianuarie 2008 societatea intimată a formulat întâmpinare la recursul declarat de reclamant, solicitând respingerea acestuia ca neîntemeiat.
Răspunzând motivelor de recurs, intimata a susținut, în esență că adunarea generală din 14 iunie 2006 s-a desfășurat în condiții de legalitate sub aspectul convocării și votului, iar retragerea voluntară a reclamantului din societate, fără să existe o hotărâre de schimbare a obiectului de activitate, sediul sau forma societății, nu îl îndreptățește să solicite de la societate contravaloarea acțiunilor pe care le posedă stabilită în conformitate cu dispozițiile legale speciale. Înalta Curte, examinând decizia atacată în contextul criticilor formulate, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Recurentul-reclamant în cauza de față, în calitate de acționar în cadrul societății pârâte, a investit instanța cu o acțiune în anularea hotărârii adunării generale a acționarilor din data de 14 iunie 2006, adoptată în legătură cu solicitarea sa de a obține de la societate contravaloarea acțiunilor pe care le posedă, urmare retragerii sale valuntare din societate. Instanța de apel a examinat hotărârea adunării generale în cauză din perspectiva motivelor de nulitate invocate, respectiv modalitatea de convocare, cvorumul de prezență și vot necesar adoptării de hotărâri de către A.G.E.A. la prima convocare, statuând în mod just că, motivele de nelegalitate invocate nu subzistă.
Sub un al doilea aspect de nelegalitate hotărârea din 14 iunie 2006 a fost examinată în raport de dispozițiile art. 134 din Legea nr. 31/1990 republicată, ipoteză pe care reclamantul a supus-o adunării generale prin solicitarea sa de plată de către societate a acțiunilor deținute, urmare retragerii acestuia din societate.
Prin urmare, motivul de casare invocat de recurent [(312 alin. (3) C. proc. civ.)], când instanța a pronunțat o hotărâre fără a intra în cercetarea fondului, nu se confirmă în cauză, față de dezlegările în fapt și în drept, explicitate pe larg în considerentele hotărârii pronunțate de instanța de apel.
Revenind la motivele de nelegalitate vizând refuzul adunării generale extraordinare de a achita reclamantului în calitate de acționar, care se retrage voluntar din societate, contravaloarea acțiunilor pe care acesta le posedă, calculată la valoarea media determinată de un expert autorizat prin folosirea a cel puțin două metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (E.U.S.), potrivit dispozițiilor art. 134 din L.S.C. care reglementează această excepție de la principiul transferului liber al acțiunilor, această posibilitate există numai în situațiile expres prevăzute de textul de lege respectiv în ipoteza retragerii acționarului care nu este de acord cu hotărârile luate de adunarea generală cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului sau schimbarea formei de societate. Cum, în cauză, reclamantul nu a susținut că s-ar afla întruna din aceste situații, în mod legal, adunarea generală extraordinară a refuzat solicitarea sa de plată a contravalorii acțiunilor.
Referitor la hotărârea adunării generale în sensul că reclamantul, în calitate de acționar să nu desfășoare activități concurențiale cu cele care fac obiectul de activitate al societății, atâta timp cât și păstrează calitatea de acționar la societatea pârâtă, ea exprimă obligația fiecărui acționar de a-și exercita drepturile cu bună credință și de a respecta interesele legitime ale societății și ale celorlalți acționari, desfășurarea de activități concurențiale fiind de natură să lezeze realizarea interesului social, astfel că și sub acest aspect, critica recurentului apare ca neîntemeiată. Pentru rațiunile mai sus înfățișate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge reprezentul recurs ca nefondat. Cererea de cheltuieli de judecată formulată de intimată privind plata onorariului de avocat pentru această fază procesuală va fi respinsă ca nedovedită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul M.A. împotriva deciziei civile nr. 15 din 4 iulie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială contencios administrativ și fiscal. Respinge cererea intimatei privind acordarea de cheltuieli de judecată, ca nedovedită. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.