ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.01.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 457/2009

HOTĂRÂRE
29.01.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 457/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

7 ianuarie 2008, pe rolul Judecătoriei

d

robeta

Turnu Severin, reclamanta F.E.D. a chemat în judecată pe pârâții D.A.D.R.

Mehedinți și M.A.P.D.R.

Reclamanta a solicitat

obligarea pârâților la plata sumei de 41.585,14 lei reprezentând despăgubiri

pentru culturile afectate de calamități naturale.

drept pe care s-a întemeiat cererea

Reclamanta a arătat că prin

sentința nr. 4419/CAF din 11 septembrie 2007, pronunțată în dosarul nr. 4270/101/2007,

Tribunalul Mehedinți a dispus anularea actului administrativ nr. 3482 din 6

octombrie 2006 prin care în mod nejustificat i s-a refuzat plata despăgubirilor

legale prevăzute de Legea nr. 381/2002 și a obligat D.A.D.R. Mehedinți să

urmeze procedura în vederea plății, justificând că pe calea contenciosului

administrativ nu pot fi obligați pârâții la plată.

În drept, au fost invocate

prevederile art. 8 din Legea nr. 318/2002, art. 7 din Normele Metodologice de

aplicare a

l

egii nr. 381/2002.

Pârâții au invocat excepția

necompetenței materiale a judecătoriei în soluționarea cauzei, invocând

prevederile art. 2 alin. (2), art. 8 alin. (1) și art. 10 alin. (1) din Legea nr.

554/2004.

Prin sentința civilă nr. 1564

din 24 martie 2008, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a admis excepția

necompetenței materiale și a declinat competența soluționării cererii în favoarea

Tribunalului Mehedinți, secția contencios administrativ și fiscal.

drept care au format convingerea instanței

Judecătoria a apreciat că

litigiul privește modul de administrare a unor venituri bugetare, conform

prevederilor art. 42 art. 45 din Legea nr. 381/2002.

În drept, s-au invocat prevederile

art. 158 C. proc. civ.

Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ

Prin sentința nr. 574 din 17

aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2529/101/2008, Tribunalul Mehedinți a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea judecătoriei Drobeta

Turnu Severin, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat

dosarul de Curtea de Apel

c

raiova

pentru soluționarea acestuia.

drept care au format convingerea instanței

Tribunalul Mehedinți a

apreciat că, întrucât reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 8

din Legea nr. 381/2002, competența de soluționare revine judecătoriei.

al Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 33/CNC din

12 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1048/54/2008, Curtea de Apel

c

raiova a stabilit competența de

soluționare a cauzei în favoarea

j

udecătoriei

Drobeta Turnu Severin.

drept care au stat la baza pronunțării regulatorului de competență

S-a considerat că reclamanta

nu a solicitat plata despăgubirilor în condițiile art. 19 din Legea nr. 554/2004,

ca urmare a anulării anterioare a unui act administrativ, ci pentru

valorificarea unui pretins drept de creanță având temei dispozițiile art. 8 din

Legea nr. 381/2002.

S-a mai constatat că obiectul

acțiunii nu se circumscrie obiectului unei acțiuni în contencios administrativ reglementat

de dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, deoarece nu vizează anularea

unui act administrativ unilateral vătămător sau refuzul nejustificat de a

soluționa o cerere.

În drept, au fost invocate

prevederile art. 22 C. proc. civ.

pârâtul M.A.D.R.

Recurentul a apreciat că în

mod greșit s-a stabilit competența în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu

Severin, deoarece natura juridică a pretenției ar atrage competența instanței

de contencios administrativ, respectiv a Curții de Apel Craiova ca primă

instanță.

Obiectul acțiunii se

circumscrie ipotezei reglementate de art. 8 alin. (1) teza finală din Legea nr.

554/2004 și constă în obligarea la plata sumei de 41.585,14 lei ca urmare a

refuzului nejustificat al pârâtei D.A.D.R. Mehedinți de a-i recunoaște dreptul

instituit de art. 8 din Legea nr. 381/2002.

În drept, recurenta a

invocat motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

pârâta D.A.D.R. Mehedinți

Recurenta consideră că, în

raport de prevederile art. 3 C. proc. civ., competența de soluționare a cererii

reclamantei aparține Curții de Apel, deoarece adresa nr. 3482/2006 a fost

considerată ca act administrativ de Tribunalul Mehedinți. Odată cu solicitarea

anulării adresei, s-a solicitat și acordarea despăgubirilor, iar Tribunalul a

dispus anularea adresei și continuarea procedurii de către D.A.D.R. Mehedinți

în vederea acordării despăgubirilor.

De aceea, opinează

recurenta, judecătoria nu are competență în a soluționa cererea, sentința

pronunțată în regulatorul de competență, fiind greșită.

Sunt aplicabile motivele de

recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

între părți a mai avut loc un proces, iar Tribunalul Mehedinți, secția

comercială și de contencios administrativ a anulat adresa nr. 3482/2006 prin

care D.A.D.R. Mehedinți a refuzat nejustificat plata despăgubirilor prevăzute

de Legea nr. 381/2002 și a obligat aceeași pârâtă să continue procedura în

vederea plății despăgubirii.

reclamanta a solicitat în această cauză atât anularea adresei, cât și plata de

despăgubiri.

Tribunalul Mehedinți a admis

excepția inadmisibilității capătului doi al cererii (referitor la despăgubiri),

care s-a întemeiat pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 381/2002, deși cererea

era admisibilă în raport cu art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 – „în

cazul soluționării cererii, instanța va hotărî și asupra despăgubirilor pentru

daunele materiale și morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru”.

a fost considerată act administrativ era firesc ca și asupra capătului de

cerere referitor la daunele materiale (despăgubiri) să se pronunțe aceeași

instanță de contencios administrativ.

Mehedinți cu privire la despăgubiri nu a fost criticată într-o eventuală cale

de atac, formularea separată a aceluiași capăt de cerere de către reclamantă nu

modifică obiectul acțiunii și competența instanței de contencios administrativ

de a soluționa cererea.

Despăgubirile derivă din

anularea unui act administrativ vătămător, iar hotărârea asupra acestora nu

poate fi dată decât de o instanță de contencios administrativ.

întemeiat soluția Curții de Apel Craiova pentru stabilirea competenței în

favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin au solicitat a se trimite cauza

spre competentă soluționare a Curții de Apel Craiova.

O asemenea solicitare este

lipsită de temei legal.

Competența în primă instanță

în contencios administrativ, conform art. 10 din Legea nr. 554/2004 depinde,

dacă este legată de emitentul actului atacat, de calitatea acestuia de organ

local sau central.

În speță, actul anulat a

fost emis de D.A.D.R. Mehedinți, autoritate publică locală.

Plata despăgubirilor se face

de aceeași Direcție.

Chemarea în proces în

calitate de pârât a M.A.D.R., autoritate publică centrală, nu indică competența

în primă instanță a curții de apel, dacă acest pârât nu are atribuții legate de

plata despăgubirilor.

Mai mult, în cauza în care

s-a pronunțat sentința nr. 4419/SCAF/2007, s-a admis excepția lipsei calității

procesuale pasive a M.A.D.R.

constatând întemeiate prevederile art. 304 pct. 8, 9 C. proc. civ., urmează a

se admite recursurile formulate, în baza art. 312 alin. (1), teza 1, alin. (3) C.

proc. civ., art. 313 C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată

și completată .

Urmează a se casa sentința

recurată și a se stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal, având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

modificată și completată și art. 3 C. proc. civ.

Admite recursurile declarate

de pârâții M.A.D.R. și D.A.D.R. Mehedinți împotriva sentinței civile nr. 33/CNC

din 12 iunie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Casează sentința atacată și

stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți,

secția de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 29 ianuarie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-05-13
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2775/2011
la plata despăgubirilor a fost respinsă ca inadmisibilă, apreciindu-se de către instanța de fond că, în raport de dispozițiile art. 18 din Legea 554/2004, această cerere nu poate fi formulată în cadrul unei acțiuni în contencios administrat
ÎCCJ 2008-01-15
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 109/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub numărul 5881/87/2006 pe rolul Tribunalului Teleorman, reclamanta SC I. SRL a formulat plângere împotriva notei de control a
ÎCCJ 2011-02-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1002/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Prima instanță Prin cererea înregistrată la 18 august 2010, reclamantul M.C. a solicitat suspendarea executării înștiințării de plată din 07 iulie 2010
ÎCCJ 2013-10-10
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4428/2013
Deliberând, în condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față; Prin cererea formulată la data de 8 iunie 2011 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin sub nr. 8093/225/2011, reclamanții V.A.F. și V
ÎCCJ 2007-05-31
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2807/2007
acest sens, M.A.P.D.R. susține că actul a fost încheiat cu nerespectarea condițiilor de validitate, întrucât Comisia care l-a întocmit nu era constituită și legal învestită prin Ordin al Prefectului, conform art. 14 raportat la art. 9 alin.
Sursă