ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3697/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

deduse judecății

Prin cererea

înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Mehedinți, reclamantul B.N. a

solicitat, în contradictoriu cu pârâții D.A.D.R. Mehedinți și Ministerul

Agriculturii și Dezvoltării Rurale, anularea actului administrativ din 22

octombrie 2007 emis de pârâta D.A.D.R. Mehedinți, includerea culturii de muștar

ca făcând parte din culturile calamitate excesiv și obligarea pârâților la

plata sumei de 6.437,84 RON reprezentând despăgubiri pentru culturile agricole

afectate de calamități naturale, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii,

reclamantul a susținut că în anul agricol a cultivat o suprafață de 8 ha ovăz,

întreținută corespunzător și asigurată, cultură distrusă în urma unei

calaimtăți naturale (secetă) și că îndeplinește condițiile prevăzute de Legea

nr. 381/2002 și a Ordinului nr. 419/2002 pentru a beneficia de despăgubiri, dar

că hotărârile de Guvern adoptate în acest sens nu includ cultura de ovăz în

lista culturilor pentru care urmează a se acorda daune în județul Mehedinți.

Prin precizarea

depusă la termenul din 7 februarie 2008, reclamantul și-a precizat acțiunea în

sensul că solicită invluderea culturii de ovăz în lista culturilor calamitate

pentru care se acordă despăgubiri.

Tribunalului Mehedinți

Prin sentința civilă

nr. 678 din 29 mai 2008, Tribunalul Mehedinți, a respins ca nefondată acțiunea

reclamantului B.N..

În motivarea acestei

soluții, instanța a constatat că pârâta D.A.D.R. Mehedinți nu are procesuală

pasivă, întrucât despăgubirile solicitate sunt acordate de către Ministerul

Agriculturii.

Prima instanță a mai

constatat neîndeplinirea în termen a procedurii prealabile prevăzute de Legea

nr. 381/2002, precum și neîndeplinirea procedurii prealabile instituite de

dispozițiile Legii nr. 554/2004, acțiunea fiind apreciată ca neîntemeiată, pe

fond.

competenței de primă instanță a Curții de Apel Craiova

Prin decizia civilă

nr. 2120 din 21 octombrie 2008, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ și fiscal, a admis recursul formulat de către reclamantul B.N.

împotriva sentinței civile nr. 678 din 29 mai 2008 și, în consecință, a casat

sentința recurată și a reținut cauza spre soluționare în primă instanță.

Pentru a hotărî

astfel, Curtea a reținut că raportul juridic litigios are ca parte o autoritate

publică centrală, în raport de care competența materială de soluționare a

acestei cauze revine curții de apel.

instanței de fond

Prin sentința civilă

nr. 84 din data de 5 martie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de către reclamantul B.N..

În motivarea acestei

soluții, instanța de fond a arătat, în esență, că refuzul autorităților

administrative de a acorda despăgubirile este întemeiat, în condițiile în care

cultura înființată de reclamant nu se regăsește în lista prevăzută de H.G. nr.

636/2007, modificată prin nr. H.G. 1202/2007, iar includerea acesteia în lista

culturilor calamitate de secetă excesivă este atributul exclusiv al altor

autorități administrative.

Curtea a respins

excepția privind neîndeplinirea procedurii prealabile, cu motivarea că

reclamantul a contestat refuzul de acordare a despăgubirilor comunicat prin

adresa din 22 octombrie 2007 și a apreciat întemeiată excepția lipsei calității

procesuale pasive a D.A.D.R. Mehedinți în ceea ce privește capătul de cerere

privind acordarea despăgubirilor, acest atribut revenindu-i pârâtului

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

exercitată

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs, în termenul legal, reclamantul B.N., solicitând

modificarea acesteia în sensul admiterii cererii sale, pentru motive încadrate

în dispozițiile art. 304 din C. proc. civ..

Recurentul a criticat

faptul că pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a inclus,

nejustificat, cultura de ovăz în lista culturilor calamitate de secetă

excesivă, deși aceasta a fost menționată în situația întocmită de către D.A.D.R.

Mehedinți, susținând că pârâtul a încălcat, astfel, dispozițiile Legii nr.

381/2002.

formulate în cauză

Prin întâmpinarea

formulată, intimatul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a

ssolicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că:

-

recurentul-reclamant nu și-a îndeplinit obligația de a depune o înștiințare, în

scris, în forma prevăzută de lege, cel mai târziu 48 de ore de la data

producerii evenimentului, la primăria pe a cărei rază teritorială s-au produs

fenomenele;

- producătorul

agricol nu a depus documentația întocmită potrivit Legii nr. 381/2002 în termen

de 5 zile la D.A.D.R. Mehedinți, procesul verbal invocat fiind întocmit cu

nerespectarea formei cerute de Anexa 5 din Ordinul nr. 419/2002 și necompletat

potrivit normelor legale în materie;

- recurentul nu a

făcut dovada constatării definitive a pagubelor, și nici a faptului că terenul

nu a fost amenajat la irigat sau că nu exista posibilitatea amenajării la

irigat;

- câtă vreme

legiuitorul nu a inclus cultura de ovăz în lista culturilor calamitate de

secetă excesivă pentru care se acordă despăgubiri, recurentul-reclamant nu avea

un drept recunoscut de lege, neexistând temei legal care să justifice plata

despăgubirilor.

nelegalitate invocată

Recurentul a mai

invocat excepția de nelegalitate a H.G. nr. 636/2007 și H.G. nr. 1202/2007,

susținând, în esență, că prin aceste două acte administrative Guvernul României

a limitat, în mod arbitrar și nelegal, categoriile de culturi pentru care

înțelege să acorde despăgubiri.

Prin încheierea din

23 octombrie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, a admis cererea de sesizare a instanței competente cu

excepția de nelegalitate a dispozițiilor H.G. nr. 636/2007, modificată prin H.G.

nr. 1202/2007, și, în consecință, a sesizat Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea excepției invocate,

suspendând judecarea recursului.

excepției de nelegalitate

Prin sentința civilă

nr. 217 din 19 aprilie 2010, rămasă irevocabilă prin nerecurare, Curtea de Apel

Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția de

nelegalitate a dispozițiilor H.G. nr. 636/2007, modificată prin H.G. nr.

1202/2007, invocată de către recurentul B.N..

În motivarea acestei

soluții, Curtea a apreciat că cele două hotărâri au fost emise de către

autoritatea competentă, în conformitate cu cadrul legal incident, iar faptul că

acestea nu cuprind anumite culturi, de exemplu cea de orz, cum este cazul în

speță, nu este de natură să conducă la concluzia nelegalității acestora,

acțiunea tinzând de fapt la completarea lor, ceea ce excede scopului și naturii

juridice a excepției de nelegalitate, astfel cum este definită de lege.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința

atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, cât și sub toate

aspectele, în baza art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că

recursul este nefondat pentru argumentele ce urmează a fi expuse în continuare.

Argumente de drept și

de fapt relevante

Analizând

înscrisurile depuse de către recurentul-reclamant în susținerea acțiunii sale,

Înalta Curte apreciază ca nefondate argumentele intimatului referitoare la

nerespectarea procedurii instituite de Legea nr. 381/2002 și Ordinul nr.

419/2002, înscrisurile respective îndeplinind condițiile de formă și de fond

prevăzute de lege.

Pe de altă parte,

concluzia primei instanței cu privire la netemeinicia acțiunii reclamantului

este justificată.

Legea nr. 381/2002

are drept scop despăgubirea producătorilor agricoli pentru daune produse prin

fenomene naturale. În temeiul acesteia, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale sesizează Guvernul care, în funcție de calamitățile naturale și de

mărimea zonelor afectate, declară prin hotărâre starea de calamitate și apoi

aprobă, prin act similar, soiurile de plante afectate de fenomenele naturale,

precum și atribuirea, pe baza calculelor stabilite de autoritățile de

specialitate ale administrației publice centrale, a sumelor cuvenite

despăgubirilor .

Acordarea despăgubirilor

este condiționată de îndeplinirea anumitor formalități imperativ prevăzute de

lege, în cadrul procedurilor prealabile privind constatarea daunelor și

stabilirea valorii despăgubirilor ținându-se seama și de devizele-cadru

elaborate de Institutul de Economie Agricolă.

Elaborarea hotărârii

de Guvern privind declararea stării de calamitate se face pe baza informațiilor

primite de la Autoritatea Național de Meteorologie cu privire la aria de

răspândire și intensitatea fenomenului meteorologic, precum și de la direcțiile

pentru agricultură județene cu privire la suprafețele afectate pe culturile

asigurate și la gradul de afectare a acestora.

În contextul

fenomenelor metodologice extreme (secetă excesivă persistentă în timp) din

primăvara–vara anului 2007, care s-au manifestat pe areale extinse, afectând

întreg teritoriul țării, în temeiul art. 14 din Legea nr. 381/2002, Guvernul

României a emis H.G. nr. 636 din 20 iunie 2007, cu modificările ulterioare,

privind declararea stării de calamitate naturală pentru culturile de grâu,

secară, triticale, orz, orzoaică, rapiță, porumb boabe și floarea soarelui,

precum și stabilirea nivelului maxim al sumei ce poate fi acordată ca

despăgubire ca fiind 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii

fenomenului.

Dată fiind situația

excepțională cu care s-a confruntat țara, numărul mare al producătorilor

agricoli prejudiciați și fondurile bugetare limitate, în acordarea

despăgubirilor s-a impus o prioritizare a culturilor agricole în funcție de

importanța strategică a acestora, astfel încât refuzul pârâtului Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale de a îndeplini formalitățile de

despăgubiri și pentru culturile de ovăz nu poate fi apreciat ca fiind

nejustificat, concluzia primei instanței cu privire la netemeinicia acțiunii

reclamantului fiind justificată.

Stabilirea culturilor

ce urmează a fi incluse în lista culturilor calamitate de secetă excesivă este

atributul exclusiv al autorităților administrative.

Pe de altă parte,

câtă vreme intimații nu dispuneau de un cadru legal prin care să se stabilească

acordarea de despăgubiri pentru culturile de ovăz calamitate, refuzul de

acordare a despăgubirilor este întemeiat.

soluției instanței de recurs

Pentru aceste

considerente, apreciind că nu există motive de modificare a sentinței instanței

de fond, în baza dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004

raportat la art. 312 alin (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a

respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

formulat de către B.N. împotriva sentinței civile nr. 84 din data de 5 martie

2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24

iunie 2011.