ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1543/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC I.Ț.A. SA a chemat în judecată C.N.A.I.H.C. și M.T.C.T., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să se constate nesoluționarea în termenul legal a cererii formulate la data de 1 martie 2006 și să fie obligată pârâta C.N.A.I.H.C. să răspundă la cererea și să emită acordul A.I.H.C.B. necesar pentru accesul la obiectiv; avizul A.I.H.C.B. prin care se stabilesc condițiile de amplasare față de limite de proprietate și înălțimea admisă, avizul A.I.H.C.B. prin care se stabilesc condițiile în care se va realiza racordarea la utilități așa cum acestea au fost solicitate prin adresa din 7 iunie 2005 a A.A.C.R.

și prin certificatul de urbanism din 31 august 2005, respectiv să emită acordul de principiu privind integrarea investiției H. pentru întreținere și reparații aeronave și platforme staționare aeronave SC I.Ț.A. SA în planul de dezvoltare al A.I.H.C.B., în vederea obținerii autorizației de construire a obiectivului. În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de 1 martie 2006 s-a adresat pârâtei, solicitând emiterea avizelor susmenționate, așa cum acestea au fost precizate prin adresa din 7 iunie 2005 a A.A.C.R. și prin certificatul de urbanism din 31 august 2005, fără a primi răspuns la cererea formulată. A mai arătat că aceeași atitudine a avut-o și M.T.C.T. căruia i s-a adresat, în același scop.

Reclamanta a susținut că obținerea acestor avize, a autorizației de construire și construirea propriu-ziză a hangarului constituie o obligație contractuală asumată prin contractul de închiriere încheiat cu proprietarul terenului un interes legitim legal de activitatea societății. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 3081 din 22 noiembrie 2006 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.T.C.T. precum și excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București declinându-și competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. Pentru a pronunța o astfel de hotărâre instanța a reținut că M.T.C.T.

nu putea soluționa actul transmis la data de 1 martie 2006, întrucât acesta a fost transmis spre știință și nu spre soluționare. Pe de altă parte, M.T.C.T. nu are competente de emitere a avizelor despre care contestatoarea face vorbire. Cât privește competența de soluționare a cauzei, s-a reținut că față de obiectul acțiunii dedus judecății, competența aparține tribunalului și nu Curții de apel, pârâta C.N.A.I.H.C., nefiind autoritate publică, în eventualitatea că ar fi obligată să emită aceste acte, nu ar putea acționa în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SC I.Ț.A. SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenta a susținut că instanța în mod nelegal, interpretând greșit prevederile legale și ignorând situația de fapt a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.T.C.T. Pârâtul a fost sesizat cu o solicitare care se încadrează în atribuțiile și competențele sale astfel că are legitimare procesual pasivă și trebuia să răspundă la cerere în termen de cel mult 30 zile. În ceea ce privește mențiunea trecută pe adresa din 1 martie 2006 pe care recurenta a trimis-o spre știința, aceasta nu are nici o relevanță din punct de vedere juridic. Ministerul are calitate procesuală pasivă, deoarece acesta în calitate de reprezentant al acționarului, statul își manifestă voința în cadrul adunării C.N.A.I.H.C., în care se va pune în discuție acordarea avizelor solicitate.

În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București în mod greșit s-a apreciat că nu este autoritate publică centrală, C.N.A.I.H.C., care deși funcționează sub autoritatea M.T.C.T. are ca obiect de activitate și ca scop desfășurarea de servicii publice de interes național, fiind asimilată unei autorități publice centrale conform prevederilor art. 10 al Legii nr. 554/2004 și ale art. 3 pct. 1 C. proc. civ. Recurenta invocă prevederilor art. 4 din H.G. nr. 522/1998 privind înființarea C.N.A.I.H.C., art. 5 din Statutul companiei, H.G. nr. 412/2004 privind organizarea și funcționarea M.T.C.T. și solicită casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre soluționare aceleași instanțe.

Prin întâmpinare intimații M.T.C.T. și C.N.A.I.H.C. au solicitat respingerea recursului ca nefondat, fiind soluționate în mod corect excepțiile lipsei calității procesual pasive a M.T.C.T. și competența materială de soluționare a cauzei. Recursul este nefondat. Reclamanta SC I.Ț.A. SA a investit Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cu cererea prin care a solicitat să se constate nesoluționarea în termen legal de către M.T.C.T. și de către C.N.A.I.H.C. a cererii din 1 martie 2006. Din analiza adresei aflată la dosar de fond rezultă că se revine la adresa anterioară înregistrată la C.N.A.I.H.C. din 14 iunie 2005, prin care se solicită acordul de principiu privind integrarea investiției H. pentru întreținerea și reparații aeronave și platforme staționare aeronave SC I.Ț.A.

SA cerere care nu este adresată M.T.C.T. căreia i s-a comunicat „spre știință” și nu spre soluționare așa cum în mod corect a reținut și prima instanță în hotărârea recurată. Se constată că solicitările reclamantei nu vizau M.T.C.T. ci C.N.A.I.H.C., respectiv neîndeplinirea obligației de a răspunde la o cerere de emitere a unor acorduri, avize. Calitatea procesuală presupune justificarea dreptului sau obligației unei persoane de a participa ca parte în procesul civil iar calitatea procesual pasivă existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic. În raport de conținutul adresei, nu se poate reține susținerea potrivit cu care intimatul M.T.C.T. au calitate procesual pasivă.

Cu privire la capătul doi din acțiune se constată că reclamanta a solicitat ca răspuns la aceeași cerere la care s-a făcut revenire, să fie emis acordul C.N.A.I.H.C. necesar pentru accesul la obiectiv, avizul C.N.A.I.H.C. prin care se stabilesc standardele de amplasare față de limitele de proprietate și înălțimea admisă și avizul acordului C.N.A.I.H.C. prin care se stabilesc condițiile în care se va realiza racordarea la utilități. Aceste avize /acorduri sunt solicitate deci tot de la C.N.A.I.H.C., care are potrivit art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 522/1998 personalitate juridică proprie și nu de la minister care nu are atribuții pentru emiterea actelor solicitate de reclamantă.

În acest sens trebuie avut în vedere că motivele recursului nu se circumscriu nici prevederilor art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ întrucât față de pârâtul minister nu se poate reține „nesoluționarea în termenul legal a unei cererii”, față de care reclamanta a formulat cererea de chemare în contencios administrativ pentru a fi recunoscut dreptul pretins. Critica ce vizează competența materială a instanței de contencios administrativ este nefondată. Având în vedere că instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesual pasive a M.T.C.T. care atrăgea competența materială a Curții de apel conform art. 3 C. proc. civ., urmează a se analiza susținerea recurentei dacă C.N.A.I.H.C.

este autoritate publică centrală. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ are autoritate publică, orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public. Sunt asimilate autorităților publice în sensul legii persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau autorizate să presteze un serviciu public. Această companie nu este o autoritate publică centrală nici prin asimilare în sensul prevederilor legale menționate pentru a putea atrage competența de soluționare a Curții de apel conform art. 3 pct. 1 C. proc. civ. Pârâta are personalitate juridică pasivă potrivit H.G.

nr. 412/2004 și funcționează sub autoritatea M.T.C.T., conform art. 12 H.G. nr. 412/2004 și anexa 2 la hotărâre care este autoritatea publică centrală în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 554/2004. Constatând nefondate criticile de nelegalitate conform art. 304 pct. 9 cu referire la art. 158 alin. (3) C. proc. civ., recursul declarat de reclamantă a fost respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC I.Ț.A. SA, împotriva sentinței civile nr. 3081 din 22 noiembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 martie 2007