- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția I civilă
- Data
- 8 decembrie 2005
Decizia nr. 10312/2005 — ÎCCJ, Secția I civilă — recurs împotriva sentinței nr. 731/2004 a Tribunalului Brăila
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC R.C.E. SRL Brăila a chemat în judecată pe pârâta C.M.P. Brăila și a solicitat obligarea acesteia să-i restituie 8 mașini de cusut și o mașină de subțiat predate în baza unui contract de colaborare care a ajuns la termen. Prin sentința civilă nr. 731 din 12 octombrie 2004 Tribunalul Brăila, secția comercială și de contencios administrativ, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila apreciind că obiectul acțiunii este revendicarea unor bunuri mobile și nu obligația „de a face” așa cum a precizat reclamanta. Judecătoria Brăila, prin sentința civilă nr. 5487 din 17 noiembrie 2004 și-a declinat la rândul său competența în favoarea Tribunalului Brăila.
A fost reținută natura comercială a litigiului și ca obiect al acțiunii „o obligație de a face” așa cum a caracterizat-o reclamanta în virtutea principiului disponibilității. Curtea de Apel Galați, prin sentința civilă nr. 33 din 16 decembrie 2004, soluționând conflictul negativ de competență, a stabilit că Tribunalul Brăila este competent să soluționeze litigiul care este de natură comercială și are ca obiect „o obligație de a face”. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C.M.P. Brăila. Se susține, în esență, că instanța trebuia, ca în baza rolului activ, să interpreteze natura cererii ca fiind patrimonială; se fac aprecieri cu privire la admisibilitatea cererii reclamantei pe care a intitulat-o „ordonanță președințială”.
Recursul se privește ca nefondat. Soluționând conflictul negativ de competență instanța a aplicat corect prevederile legale în materia competenței de primă instanță față de obiectul acțiunii astfel cum a fost arătat clar de reclamantă în cererea introductivă. Reclamanta a solicitat ca pârâta să-și îndeplinească o obligație de a face în urma unui contract comercial dintre părți. Astfel fiind instanța curții de apel a aplicat corect prevederile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. și a stabilit în favoarea tribunalului competența de a soluționa litigiul comercial. Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C.M.P. Brăila împotriva sentinței nr. 33 din 16 decembrie 2004 a Curții de Apel Galați, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2005.