ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 519/2008

Asupra recursului de fata; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin decizia nr. 382/ C din 16 octombrie 2007, Curtea de Apel Oradea, sectia comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC F.E. SA Oradea în contradictoriu cu intimata-reclamanta SC G.B. (A.E.T.) împotriva sentintei nr. 676/ COM din 27 martie 2007 a Tribunalului Bihor, prin care s-au respins excepțiile lipsei calitații de reprezentant al societății reclamante a d-lui N.C., excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a reclamantei, constatarea cazului de refuz prevăzut de art. 168 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 105/1992, excepția prescripției dreptului de a solicita executarea silită a reclamantei invocată de pârâta SC F.E.

SA Oradea. A fost admisă acțiunea reclamantei și, pe cale de consecință: S-a dispus recunoașterea și încuviințarea executării în Romania a sentinței pronunțate în Instanta Districtului Breda din 24 octombrie 1998 în acțiunea de regres formulată de G.B. (A.E.T.), precum și a deciziei instanței de apel de’s Hertogenbosch din 14 ianuarie 1998. A fost respinsă cererea pârâtei de compensare a datoriei până la concurența sumei de 79.639,335 EURO, sumă pe care reclamanta ar datora-o pârâtei. La data de 24 octombrie 2007, pârâta SC F. SA Oradea a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 382/C/2007, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, în cadrul căreia a solicitat și suspendarea executării acestei decizii, până la soluționarea contestației.

Instanța a fixat termen separat pentru judecarea cererii de suspendare la data de 14 noiembrie 2007, iar la 21 noiembrie 2007 a fost amânată pronunțarea pentru data de 23 noiembrie 2007. Prin încheierea pronunțată în Camera de consiliu la 23 noiembrie 2007, Curtea de Apel Oradea, sectia comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de SC F. SA și a dispus suspendarea executării deciziei nr. 382/ C din 16 octombrie 2007 a Curții de Apel Oradea, până la soluționarea contestației în anulare, reținând că o eventuală executare a hotărârii înaintea soluționării căii extraordinare de atac ar avea prejudicii ce ar putea fi greu de recuperat prin eventuala întoarcere a executării.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs SC G.B. (A.E.T.), întemeindu-se pe dispozițiile art. 318 – art. 321 C. proc. civ., coroborate cu art. 403 alin. (3) C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului, modificarea încheierii atacate în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., ca fiind dată cu încălcarea legii, iar pe fond, respingerea cererii contestatoarei, de suspendare a executarii deciziei nr. 382/C/2007.

Recurenta susține astfel că încheierea atacată este dată cu încalcarea esențială a legii și este netemeinică pentru următoarele considerente: Încheierea este întemeiată pe o cerere de suspendare complet nemotivată; așa-zisele „motive” ale cererii de suspendare reținute de instanță nu există de fapt în contestația în anulare, iar așa-zisele „motive” de suspendare admise de instanță sunt false, inexistente sau exagerate; instanța de fond nu a reținut nici unul dintre motivele de respingere a cererii de suspendare a executării care au fost invocate în întâmpinarea depusă la termenul din 14 noiembrie 2007; încheierea atacată o prejudiciază enorm întrucat prin faptul că s-a dispus suspendarea executării, a dispărut elementul de surpriză al executarii silite și s-a acordat contestatoarei timp suficient pentru a-și ascunde bunurile de valoare.

Recursul este fondat și va fi admis potrivit considerentelor ce vor fi arătate în continuare. Din examinarea actelor dosarului, se constată urmatoarele: Petenta-contestatoare în motivarea cererii de suspendare, prezentată ca o completare a cererii de suspendare a executării, care inițial nu a fost deloc motivată, a arătat că executarea celor două hotărâri străine a căror recunoaștere și încuviințare a executării silite a fost solicitată, i-ar produce grave prejudicii și, de asemenea că, o eventuală întoarcere a executării silite ar fi practic imposibilă, deoarece societatea reclamantă se afla în procedura falimentului.

Instanța a apreciat greșit ca fiind întemeiate motivele invocate de petentă și că acestea ar justifica suspendarea executarii în împrejurarea în care petenta nu a dovedit în nici un fel în ce constau prejudiciile ce i-ar fi produse prin recunoașterea și încuviințarea executării celor două hotărâri straine și, totodată, instanța eronat a luat în considerare afirmația petentei potrivit căreia o eventuală întoarcere a executării silite ar fi practic imposibilă, motivat de faptul că reclamanta se află în faliment, fără a verifica această susținere, deoarece dacă ar fi procedat astfel, ar fi constatat că nici Tribunalul Bihor, în sentinta comercială nr. 676/COM/2007 și nici Curtea de Apel Oradea, în decizia nr. 382/C/2007-R nu au reținut că reclamanta se afla în faliment, neexistând la dosarul cauzei acte în acest sens.

Evident, motivele contestației în anulare, cererea în cadrul căreia s-a solicitat suspendarea executării sunt specifice acestei căi extraordinare de atac, sunt limitativ enumerate în lege și de strictă interpretare și nu pot fi luate în considerare și apreciate într-o cerere de suspendare a executării, în baza căreia, instanța nu face decât o analiză a motivelor care sunt invocate în susținerea oportunității și justificării unei astfel de măsuri. Astfel fiind, Înalta Curte va admite recursul reclamantei și va modifica încheierea pronunțată de curtea de apel, în sensul respingerii cererii de suspendare a executării deciziei contestate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta SC G.B. OLANDA împotriva încheierii din Camera de Consiliu de la 23 noiembrie 2007 a Curții de Apel Oradea, secția comecială și de contencios administrativ și fiscal. Modifică încheierea în sensul că respinge cererea de suspendare executare a deciziei nr. 382/C/2007-R din 16 octombrie 2007 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2008.