ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.06.2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2391/2007

HOTĂRÂRE
15.06.2007
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2391/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 214/ C din

4 octombrie 2005, Judecătoria Caracal a declinat competența soluționării

cererii în favoarea Tribunalului Olt, apreciind că în cauză este vorba despre o

cerere în materie comercială, neevaluabilă în bani, astfel că sunt aplicabile

dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată pe

rolul Tribunalului Olt sub nr. 6930/COM/2005.

Prin sentința nr. 249 din 12

aprilie 2006, Tribunalul Olt a respins excepția lipsei calității procesuale

active a pârâtei-reclamante SC F. OLT SA invocată de reclamanta-pârâtă SC M. SRL

CARACAL ca neîntemeiată; a admis cererea reclamantei-pârâte SC M. SRL CARACAL

în contradictoriu cu pârâta-reclamantă SC F. OLT SA și a constatat nulitatea

convenției intitulată „contract de vânzare-cumpărare” din 27 octombrie 1997, a

dispus repunerea părților în situația anterioară, respectiv restituirea

prețului reactualizat și restituirea imobilului; a respins cererea

reconvențională formulată de pârâta-reclamantă SC F. OLT SA ca neîntemeiată; a

obligat pârâta-reclamantă la 4.630.000 lei cheltuieli de judecată către

reclamanta-pârâtă.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut că pentru imobilul în suprafață de 111,3 mp, pentru care a fost

încheiată convenția de vânzare-cumpărare din 27 octombrie 1997 pârâta-reclamantă

nu posedă titlu de proprietate, convenția fiind lovită astfel de nulitate.

Cu privire la cererea

reconvențională s-a reținut că nu a fost dovedită.

Împotriva acestei sentințe

au declarat apel în termen, reclamanta-pârâtă SC M. SRL CARACAL și pârâta-reclamantă

SC F. OLT SA și prin decizia nr. 223 din 6 noiembrie 2006, Curtea de Apel

Craiova, secția comercială, a respins apelul declarat de pârâta-reclamantă SC F.

OLT SA; a admis apelul declarat de reclamanta-pârâtă SC M. SRL CARACAL, a

schimbat sentința nr. 249 din 12 aprilie 2006 a Tribunalului Olt în sensul

obligării pârâtei-reclamante către reclamanta-pârâtă la 1819,52 RON cheltuieli

de judecată și menținerii restului dispoziților sentințe; a obligat apelanta-pârâtă

către apelanta reclamantă la plata sumei de 2380 RON cheltuieli de judecată

achitate în apel.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut în ceea ce privește apelul pârâtei-reclamante că este

nefondat întrucât actul juridic este nul absolut în baza art. 948 C. civ., pe

ideea de cauză ilicită și imorală, părțile înțelegând ca proprietatea să fie

strămutată de îndată asupra cumpărătorului; că în mod greșit s-a respins

excepția inadmisibilității invocată de reclamanta-pârâtă întrucât pretențiile

pârâtei nu derivă din același raport juridic.

Referitor la apelul

reclamantei-pârâte, instanța de apel a reținut că prima instanță a încălcat

prevederile art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. civ., micșorând nejustificat

cheltuielile de judecată pe care apelanta-reclamantă a dovedit că le-a făcut.

Împotriva acestei decizii,

în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. civ., a declarat recurs

pârâta-reclamantă SC F. OLT invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.

9 C. proc. civ., în temeiul căruia a solicitat admiterea recursului, schimbarea

deciziei în sensul admiterii apelului declarat de pârâta-reclamantă și pe cale

de consecință modificarea sentinței primei instanțe în sensul admiterii cererii

reconvenționale.

În dezvoltarea în fapt a

motivelor de recurs s-a susținut că soluția pronunțată de instanța de apel cu

privire la cererea reconvențională este nelegală întrucât pretențiile derivă

din același raport juridic născut între părți, reclamanta-pârâtă prin răspunsul

la interogatoriu recunoscând că suprafața de 111,3 mp a fost inițial închiriată

și că această parte a imobilului a fost folosită începând cu anul 1994.

Intimata SC M. SRL CARACAL a

formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte, analizând

materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în

cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca

nefondat, recursul declarat de SC F. OLT SA pentru următoarele considerente.

Motivul de recurs întemeiat

pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., nu este fondat, instanța de apel

aplicând corect în raport de starea de fapt stabilită, necenzurabilă în recurs

dispozițiile, art. 720

5

Deși recurenta a făcut

trimitere la dispozițiile art. 304 pct. 9, criticile așa cum au fost inserate

vizează modul de apreciere al probelor existente în dosar, recurenta fiind

nemulțumită de modul în care a apreciat instanța.

Din acest punct de vedere

criticile vizează o greșeală de fapt ce decurge dintr-o apreciere eronată a

probelor administrate, deci aspecte legate de netemeinicia hotărârii recurate.

Or, în condițiile abrogării art.

304 pct. 11 C. proc. civ., nu mai există temei legal pentru cenzurarea în

recurs a aspectelor menționate, situație în care hotărârea nu mai poate fi

supusă controlului judiciar din acest punct de vedere.

Chiar și referirile la forța

probantă ce trebuie acordată unor probe se circumscriu aspectelor de

netemeinicie, iar nu de nelegalitate a hotărârii recurate.

Pentru considerentele expuse

în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de

pârâta-reclamantă SC F. OLT SA urmează a fi respins ca nefondat.

Față de culpa procesuală a

recurentei în temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. se va obliga

recurenta către intimată la 7.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Respinge recursul declarat

de pârâta SC F. OLT SLATINA împotriva deciziei nr. 223 din 6 noiembrie 2006 a

Curții de Apel Craiova, sSecția comercială, ca nefondat.

Obligă recurenta la plata sumei

de 7.000 lei cheltuieli de judecată către intimată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 iunie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-02-12
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 561/2004
nr. 1085/6 iulie 1999, pronunțată de Tribunalul Olt, prin care a fost respinsă atât acțiunea în constatare formulată de pârâtă, cât și cererea de evacuare introdusă de reclamantă, astfel că pârâta continuă să folosească fără drept spațiul î
ÎCCJ 2006-06-08
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2129/2006
Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea reînregistrată sub nr. 505/2004 la Tribunalul Olt potrivit deciziei nr. 4385 din 10 decembrie 2003 a Curții de Apel Craiova, de casare a se
ÎCCJ 2004-02-04
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 428/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 847, din 22 decembrie 2000, a Tribunalului Olt, secția civilă, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta, SC R.M. SA, cu sediul
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82659)
la F.P.S. – conform art.46,47 din Legea nr.10/2001. Prin sentința civilă nr.232/12 noiembrie 2001 a Tribunalului Olt, s-a admis acțiunea, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.8921/11.05.2001, a fost obliga
ÎCCJ 2007-03-08
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2191/2007
Asupra recursului civil de față. Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 557 din 8 noiembrie 2005, Tribunalul Olt a respins acțiunea formulată de reclamanții I.A. și I.F. împotriva pârâților SC B.
Sursă