ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2391/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 214/ C din 4 octombrie 2005, Judecătoria Caracal a declinat competența soluționării cererii în favoarea Tribunalului Olt, apreciind că în cauză este vorba despre o cerere în materie comercială, neevaluabilă în bani, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt sub nr. 6930/COM/2005.

Prin sentința nr. 249 din 12 aprilie 2006, Tribunalul Olt a respins excepția lipsei calității procesuale active a pârâtei-reclamante SC F. OLT SA invocată de reclamanta-pârâtă SC M. SRL CARACAL ca neîntemeiată; a admis cererea reclamantei-pârâte SC M. SRL CARACAL în contradictoriu cu pârâta-reclamantă SC F. OLT SA și a constatat nulitatea convenției intitulată „contract de vânzare-cumpărare” din 27 octombrie 1997, a dispus repunerea părților în situația anterioară, respectiv restituirea prețului reactualizat și restituirea imobilului; a respins cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă SC F. OLT SA ca neîntemeiată; a obligat pârâta-reclamantă la 4.630.000 lei cheltuieli de judecată către reclamanta-pârâtă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că pentru imobilul în suprafață de 111,3 mp, pentru care a fost încheiată convenția de vânzare-cumpărare din 27 octombrie 1997 pârâta-reclamantă nu posedă titlu de proprietate, convenția fiind lovită astfel de nulitate. Cu privire la cererea reconvențională s-a reținut că nu a fost dovedită.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen, reclamanta-pârâtă SC M. SRL CARACAL și pârâta-reclamantă SC F. OLT SA și prin decizia nr. 223 din 6 noiembrie 2006, Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a respins apelul declarat de pârâta-reclamantă SC F. OLT SA; a admis apelul declarat de reclamanta-pârâtă SC M. SRL CARACAL, a schimbat sentința nr. 249 din 12 aprilie 2006 a Tribunalului Olt în sensul obligării pârâtei-reclamante către reclamanta-pârâtă la 1819,52 RON cheltuieli de judecată și menținerii restului dispoziților sentințe; a obligat apelanta-pârâtă către apelanta reclamantă la plata sumei de 2380 RON cheltuieli de judecată achitate în apel.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut în ceea ce privește apelul pârâtei-reclamante că este nefondat întrucât actul juridic este nul absolut în baza art. 948 C. civ., pe ideea de cauză ilicită și imorală, părțile înțelegând ca proprietatea să fie strămutată de îndată asupra cumpărătorului; că în mod greșit s-a respins excepția inadmisibilității invocată de reclamanta-pârâtă întrucât pretențiile pârâtei nu derivă din același raport juridic. Referitor la apelul reclamantei-pârâte, instanța de apel a reținut că prima instanță a încălcat prevederile art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. civ., micșorând nejustificat cheltuielile de judecată pe care apelanta-reclamantă a dovedit că le-a făcut.

Împotriva acestei decizii, în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. civ., a declarat recurs pârâta-reclamantă SC F. OLT invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în temeiul căruia a solicitat admiterea recursului, schimbarea deciziei în sensul admiterii apelului declarat de pârâta-reclamantă și pe cale de consecință modificarea sentinței primei instanțe în sensul admiterii cererii reconvenționale. În dezvoltarea în fapt a motivelor de recurs s-a susținut că soluția pronunțată de instanța de apel cu privire la cererea reconvențională este nelegală întrucât pretențiile derivă din același raport juridic născut între părți, reclamanta-pârâtă prin răspunsul la interogatoriu recunoscând că suprafața de 111,3 mp a fost inițial închiriată și că această parte a imobilului a fost folosită începând cu anul 1994. Intimata SC M. SRL CARACAL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca nefondat, recursul declarat de SC F. OLT SA pentru următoarele considerente. Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., nu este fondat, instanța de apel aplicând corect în raport de starea de fapt stabilită, necenzurabilă în recurs dispozițiile, art. 720 5 C. proc. civ. Deși recurenta a făcut trimitere la dispozițiile art. 304 pct. 9, criticile așa cum au fost inserate vizează modul de apreciere al probelor existente în dosar, recurenta fiind nemulțumită de modul în care a apreciat instanța.

Din acest punct de vedere criticile vizează o greșeală de fapt ce decurge dintr-o apreciere eronată a probelor administrate, deci aspecte legate de netemeinicia hotărârii recurate. Or, în condițiile abrogării art. 304 pct. 11 C. proc. civ., nu mai există temei legal pentru cenzurarea în recurs a aspectelor menționate, situație în care hotărârea nu mai poate fi supusă controlului judiciar din acest punct de vedere. Chiar și referirile la forța probantă ce trebuie acordată unor probe se circumscriu aspectelor de netemeinicie, iar nu de nelegalitate a hotărârii recurate. Pentru considerentele expuse în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de pârâta-reclamantă SC F. OLT SA urmează a fi respins ca nefondat.

Față de culpa procesuală a recurentei în temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. se va obliga recurenta către intimată la 7.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC F. OLT SLATINA împotriva deciziei nr. 223 din 6 noiembrie 2006 a Curții de Apel Craiova, sSecția comercială, ca nefondat. Obligă recurenta la plata sumei de 7.000 lei cheltuieli de judecată către intimată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 iunie 2007.