ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2040/2007

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, reclamanta SC M.C. SA a

chemat în judecată pe pârâții S.N.I.F. SA, I.N., V.T., C.R., V.P. și S.B. solicitând

instanței să se dispună anularea hotărârii Comisiei de Licitație și anularea

integrală a licitației pentru atribuirea contractului de furnizare „Instalații

autodeplasabile de aplicare a udărilor prin aspersiune cu tambur și furtun tip

I.A.T.F.; obligarea membrilor comisiei de licitație în solidar cu pârâta, la

plata de daune produse reclamantei, precum și suspendarea imediată a efectelor

hotărârii comisiei de licitație și a procedurii de atribuire a contractului de

achiziție publică.

Prin sentința nr. 2879 din 17

iunie 2006, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis în parte

acțiunea și a anulat licitația pentru atribuirea contractului de furnizare

„Instalații autodeplasabile de aplicare a udărilor prin aspersiune cu tambur și

fluture tip I.A.T.F. și a respins celelalte capete de cerere ca neîntemeiate.

Instanța a reținut că

atribuirea contractului de achiziții către SC S.G.I.E. SRL a fost nelegală

deoarece această societate nu avea în obiectul de activitate Codul CAEN 2932,

ci 2922 (Fabricarea echipamentelor de ridicat și manipulat), iar capătul de

cerere privind plata daunelor este neîntemeiat deoarece participarea la

licitație nu echivalează cu câștigarea acesteia, neproducându-se nici un

prejudiciu.

Pârâta S.N.I.F. SA București

a declarat apel împotriva sentinței instanței de fond, susținând că în mod

greșit a reținut instanța că SC I.G.I.E. SRL nu avea prevăzut în obiectul său

de activitate fabricarea altor mașini și utilaje agricole și forestiere,

deoarece aceasta a prezentat o autorizație din partea firmei SC Z.C. SRL care

producea aceste instalații ce constituiau obiectul licitației.

Apelul a fost respins, ca

nefondat, prin decizia nr. 351 din 5 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția

a VI-a comercială, care a reținut că oferta reclamantei SC M.C. SA Piatra Neamț

a fost respinsă deoarece nu a prezentat certificate de plată a taxelor și

impozitelor către primărie și către A.O.F.M. iar firma câștigătoare a

licitației nu avea în obiectul său de activitate fabricarea altor mașini și

utliaje agricole și forestiere.

Pârâta S.N.I.F. SA București

a declarat recurs împotriva deciziei nr. 351 din 5 iunie 2006 a Curții de Apel

București, secția a VI-a comercială, întemeiat pe art. 304 pct. 1, 3, 9 C. proc.

civ.

În susținerea recursului,

pârâta arată că în materia achizițiilor publice, soluționarea litigiilor

revine, după parcurgerea căii administrative, instanțelor de contencios

administrativ, că potrivit O.U.G. nr. 60/2001 (privind achizițiile publice)

aprobată prin Legea nr. 212/2002, actele sau deciziile nelegale care determină

încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență pot fi atacate pe cale

administrativă sau în justiție, iar acțiunea în justiție se introduce la secția

de contencios administrativ a tribunalului în a cărei arie teritorială de

competență se află sediul autorității contractante.

Recursul este fondat,

motivat de faptul că obiectul litigiului nu este de natură comercială, anularea

licitației pentru atribuirea contractului de furnizare „Instalații

autodeplasabile de aplicare a udărilor prin aserțiune cu tambur și furtun tip

I.A.T.F.” fiind de competența secției de contencios administrativ.

Potrivit art. 80 alin. (1)

și (3) din O.U.G. nr. 60/2001 aprobată prin Legea nr. 212/2002, acțiunea în

justiție se introduce la secția de contencios administrativ a tribunalului în a

cărei arie teritorială de competență se află sediul autorității contractante.

În atare situație, Înalta

Curte constată că soluționarea prezentei cauze s-a făcut cu încălcarea

competenței materiale a instanței de contencios administrativ, fiind incident

motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Urmare considerentelor

expuse, urmează ca în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., să se dispună

casarea atât a sentinței, cât și a deciziei, iar cauza va fi trimisă spre

soluționare în fond la instanța competentă material conform dispozițiilor

arătate, respectiv la Tribunalul București, secția contencios administrativ și

fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

pârâta S.N.I.F. SA București împotriva deciziei nr. 351 din 5 iunie 2006 a

Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Casează decizia și sentința nr.

2879 din 17 iunie 2005 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, și

trimite cauza la Tribunalul București, secția contencios administrativ, pentru

competentă soluționare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 mai 2007.