ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1156/2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1156/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Teleorman, secția

civilă, prin sentința comercială nr. 53 din 13 februarie 2006, a admis în parte

acțiunea formulată de reclamanta SC C. SRL împotriva pârâtei SC C.P.C. SRL

ambele cu sediul social în municipiul Turnu Măgurele județul Teleorman, în

sensul că a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 141.954.254 lei Rol

cu titlu de despăgubiri civile, precum și cheltuieli de judecată în cuantum de

26.590.075 lei Rol.

În fundamentarea acestei

soluții s-a reținut că prin contractul nr. 381 din 9 august 2003 pârâta SC C.P.C.

SRL s-a obligat să execute și să finalizeze pentru reclamanta SC C. SRL lucrări

de reparații și amenajare pentru o hală de producție.

Procesul verbal de recepție

finală a fost încheiat după împlinirea perioadei de garanție de 60 de zile, așa

cum rezultă din conținutul acestuia, iar pentru restul lucrărilor s-au întocmit

procese verbale de recepție preliminară cât și borderouri de lucrări, semnate

de părți.

Pentru lucrările

recepționate numai parțial, reclamanta a refuzat să efectueze recepția finală

pe motiv că o parte din plăcile de paviment s-au dezlipit sau au crăpat, așa

cum a rezultat din declarația martorului C.E.L.

Raportul de expertiză a

reținut existența la unele lucrări efectuate de pârâtă a unor vicii aparente și

a unor vicii ascunse, s-a stabilit că există diferențe între cantitățile și

valorile încasate, comparativ cu suprafețele existente în teren.

Viciile ascunse au existat

cu privire la lucrările de hidroizolație și neamorsarea suprafețelor în mod

corespunzător.

Curtea de Apel București,

secția a VI-a comercială, prin decizia comercială nr. 249 din 16 mai 2007, a

respins apelul declarat de reclamanta SC C. SRL împotriva sentinței comerciale nr.

53 din 13 februarie 2006 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr. 1259/2005

și, a admis apelul formulat de pârâta SC C.P.C. SRL împotriva aceleiași

hotărâri, în sensul că a schimbat în tot sentința apelată și a respins acțiunea

ca neîntemeiată.

De asemenea, a obligat

apelanta-reclamantă SC C. SRL să plătească apelantei-pârâte SC C.P.C. SRL suma

de 1779,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a decide astfel,

instanța de apel, în esență, a apreciat că în acord cu clauzele contractuale cu

putere obligatorie între părți, conform art. 969 C. civ., părțile au încheiat procese-verbale

de recepție parțială (în data de 2 octombrie 2003 și 5 decembrie 2003), în

toate acestea înserându-se mențiunea expresă că lucrările efectuate de

antreprenor sunt de bună calitate, executantul respectând tehnologia de punere

în operă.

În procesul verbal de

recepția finală încheiat de părți în data de 2 decembrie 2003, după expirarea

termenului de garanție de 60 de zile de la încheierea și facturarea lucrărilor

contractuale nu au fost consemnate obiecțiuni din partea beneficiarei

reclamante, fiind aprobată inclusiv restituirea garanțiilor reținute.

Pentru vicii, răspunderea

antreprenorului ar fi putut fi angajată numai dacă, potrivit contractului,

datora garanție, dar numai în cadrul termenului stabilit pentru lucrarea

efectuată, termen care în cauză a fost depășit.

Împotriva deciziei

comerciale nr. 249 din 16 mai 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a VI-a comercială, a promovat recurs reclamanta SC C. SRL, care în temeiul art.

304 pct. 9 C. proc. civ., a criticat pentru nelegalitate și netemeinicie

această hotărâre, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate

în tot, în sensul obligării pârâtei SC C.P.C. SRL la plata sumei de 124.646,18

lei Ron cu titlu de prejudiciu, precum și cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea motivelor de

recurs s-a evocat, în principal, greșita aplicare a dispozițiilor H.G. nr. 273/1994,

instanța ignorând probele administrate, în realitate raportul de expertiză

reținând la unele lucrări efectuate de pârâtă existența unor vicii aparente și

a unor vicii ascunse.

Intimata pârâtă SC C.P.C. SRL

a depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care a cerut

respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând

materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în

cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca

nefondat, recursul reclamantei pentru următoarele considerente.

Printr-o integrală și

completă apreciere a probelor, instanța de apel a stabilit adevăratele

raporturi juridice dintre părți, cu întinderea corectă a drepturilor și

obligațiilor asumate reciproc, în concordanță cu toate clauzele contractuale,

așa cum au fost ele stipulate, prin liberul consimțământ exprimat la momentul

încheierii contractului de antrepriză nr. 381 din 9 august 2003, urmat de

actele adiționale corespunzătoare.

A fost dată eficiență

juridică atât actelor depuse de părți, declarațiilor martorilor audiați cât și

raportului de expertiză tehnică, cu completarea sa, întocmit de expert D.M.

În faza procesuală a

apelului, la cererea reclamantei, dar și din perspectiva rolului activ al

instanței, în scopul de a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului, pe

baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, prin încheierea din

27 septembrie 2006 a fost încuviințată o nouă expertiză tehnică, cu obiectivele

inițiale ale primei instanțe.

Raportul de expertiză

tehnică efectuat de ing. expert M.O., cu respectarea dreptului la apărare în

egală măsură pentru ambele părți, prin desemnarea participării a câte un

consilier expert, a evidențiat că deficiențele calitative au caracter local, existente

din abateri locale de la tehnologia de execuție, exploatare necorespunzătoare

și lipsa întreținerii curente.

Mai mult, în răspunsul la

obiecțiuni, expertul a considerat că proba de laborator nu este relevantă,

pentru că toate lucrările care s-au executat sunt la vedere și nu sunt lucrări

ascunse, putând fi văzute cu ochiul liber.

Amplu documentat și bine

argumentat, s-a reținut, în esență, că recepția finală de lucrări din partea

beneficiarului fără obiecțiuni și rezerve echivalează cu descărcarea

antreprenorului și decade pe client din drepturile de a invoca ulterior viciile

aparente ale lucrării.

În temeiul art. 274 C. proc.

civ., urmează a obliga recurenta la 500 lei cheltuieli de judecată către

intimata SC C.P.C. SRL.

Pentru aceste rațiuni,

urmează a respinge, ca nefondat, recursul reclamantei SC C. SRL cu sediul

social în municipiul Turnu Măgurele județul Teleorman, împotriva deciziei nr. 249

din 16 mai 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială,

nefiind îndeplinită nici o cerință prevăzută de dispozițiile art. 304 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta SC C. SRL Turnu Măgurele, împotriva deciziei nr. 249 din 16 mai

2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, ca

nefondat.

Obligă recurenta la 500 lei

cheltuieli de judecată, către intimata SC C.P.C. SRL Turnu Măgurele.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 20 martie 2008.