ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1294/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 4 ianuarie 2007 pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, reclamantul B.C. a chemat în judecată Statutul Român, prin Guvernul României, reprezentat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 (denumit în continuare în cuprinsul prezentei decizii „S.S.P.R."), solicitând Instanței să dispună obligarea pârâtului la recunoașterea calității sale de revoluționar, la emiterea certificatului de revoluționar, cu acordarea drepturilor prevăzute de lege, precum și la plata de daune materiale și morale.

Prin sentința civilă nr. 1453 din 7 martie 2007, Judecătoria Sectorului 4 București a admis excepția necompetenței materiale a Instanței, invocată de pârâtul S.S.P.R., și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, reținând incidența dispozițiilor art. 8 și art. 10 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Investită cu soluționarea cauzei, prin declinare de competență, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2302 din 27 septembrie 2007: - a respins excepția inadmisibilității acțiunii, reținând că sunt probleme de fond, iar nu de admisibilitate a acțiunii, aspectele invocate de pârât referitoare la faptul că reclamantul nu a deținut certificat de revoluționar și că, la data de 7 mai 1997, și-a încetat activitatea Comisia pentru Cinstirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989; - a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul B. C., reținând, în esență, că nu există un refuz nejustificat al pârâtului, întrucât reclamantul a rămas în pasivitate în perioada 1990 - 1997, deși avea posibilitatea de a se adresa Comisiei pentru Cinstirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989 în vederea obținerii unui certificat de revoluționar în condițiile Legii nr. 42/1990, iar, în prezent, conform Legii nr. 341/2004 se procedează la preschimbarea certificatelor de revoluționar emise anterior.

Totodată, Curtea de Apel a respins ca neutilă cauzei proba cu martori apreciind că cele susținute pot fi probate cu actele depuse la dosar. Împotriva sentinței civile pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul B.C., formulând critici de nelegalitate și netemeinicie, în raport cu dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ. Prin motivele de recurs, recurentul - reclamant susține, în esență, că Instanța i-a încălcat dreptul la apărare prin faptul că i-a respins proba cu martori, prin care tindea să dovedească depunerea dosarului la Comisia pentru Cinstirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989, ca unic mijloc de probă prin care putea dovedi depunerea în termen a dosarului de revoluționar și culpă a statului român.

Prin întâmpinare, pârâtul S.S.P.R. solicită respingerea recursului ca nefondat, susținând că, în mod corect, Instanța de Fond a respins proba cu martori și că, potrivit art. 10 alin. (4) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, dovada depunerii dosarului la Comisia pentru Cinstirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989 se poate face doar cu documentul din care rezultă depunerea dosarului la această comisie și adeverința prevăzută la alin. (3) lit. d) din aceleași Norme metodologice. Analizând cauza, în raport cu dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ. și ale cadrului legal aplicabil, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele arătate în continuare.

Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată și precizată ulterior, recurentul - reclamant B.C. contestă, în temeiul art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, refuzul nejustificat al S.S.P.R. de a-i elibera certificatul de revoluționar potrivit dispozițiilor Legii nr. 42/1990 și ale Legii nr. 341/2004, motivat de faptul că a participat la evenimentele din Decembrie 1989, așa cum rezultă din adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (fila 12 la dosarul Curții de Apel) și din declarațiile martorilor A.G.Z. și B.D. (filele 18-19 la dosarul Curții de Apel), iar, prin intermediul mamei sale, a depus dosarul de revoluționar la Comisia pentru Cinstirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989, care însă și-a încetat activitatea în luna mai 1997 fără a-i elibera certificatul solicitat.

În esență, problema de drept vizează refuzul nejustificat al S.S.P.R. de a emite în favoarea recurentului - reclamant certificatul de revoluționar în condițiile Legii nr. 341/2004, în considerarea faptului că, sub imperiul Legii nr. 42/1990, acesta a depus dosarul pentru emiterea acestui certificat de către fosta Comisie pentru Cinstirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989. Prin adresa din 27 noiembrie 2006 P.M., intimatul - pârât S.S.P.R. a comunicat recurentului - reclamant că dobândirea calității de revoluționar se putea face numai sub imperiul prevederilor Legii nr. 42/1990, iar potrivit Legii nr. 341/2004, care a abrogat Legea nr. 42/1990, nu se pot acorda noi certificate de revoluționar, ci se poate proceda doar la preschimbarea certificatelor emise anterior potrivit Legii nr. 42/1990.

Prin urmare, intimatul - pârât a comunicat recurentului - reclamant că se află în imposibilitatea de a-i soluționa favorabil cererea de eliberare a certificatului de revoluționar. Înalta Curte reține că temeinic și legal Instanța de Fond a respins excepția inadmisibilității acțiunii, apreciind că obiectul cererii de chemare în judecată vizează refuzul nejustificat al S.S.P.R. de a elibera recurentului - reclamant noul tip de certificat de revoluționar conform Legii nr. 341/2004, iar nu aspecte ce țin de competența fostei Comisii pentru Cinstirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989, care și-a încetat activitatea.

Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din Decembrie 1989, au fost instituite următoarele titluri: Erou - Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989; Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989; Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică. Potrivit alin. (2) al aceluiași articol din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite la alin. (1) se vor acorda în condițiile prezentei legi, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor - martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004: „Art. 9. - alin. (1) Certificatele doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), alin. (4) și alin. (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către S.S.P.R. din Decembrie 1989, până la data de 31 martie 2008 inclusiv." Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004: - „Art. 7. - În înțelesul prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, prin acordarea titlurilor se înțelege preschimbarea certificatelor doveditoare emise în perioada 1990 - 1997, iar nu acordarea de noi titluri sau calități de revoluționar." - art. 10 alin. (2) și (4) din Normele metodologice: - „alin.

(2) Certificatele doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, denumite în continuare certificate doveditoare, se preschimbă, la cererea titularului, de către S.S.P.R. din Decembrie 1989, denumit în continuare S.S.P.R. - alin. (4) Pot solicita eliberarea noului tip de certificat și persoanele care au depus, în vederea acordării uneia dintre calitățile prevăzute de Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate.

În vederea eliberării noului tip de certificat, solicitanții vor depune la S.S.P.R., în original sau în copie legalizată, documentul din care rezultă depunerea dosarului la această comisie." Din economia dispozițiilor legale citate, rezultă fără echivoc faptul că certificatele de revoluționar au fost eliberate potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990. Conform dispozițiilor Legii nr. 341/2004 se procedează la: - preschimbarea certificatelor eliberate anterior; - eliberarea noului tip de certificat în cazul persoanelor care au depus dosarul la fosta Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate.

Persoanele aflate în această situație au obligația de a depune la S.S.P.R., în original sau în copie legalizată, documentul din care rezultă depunerea dosarului la această comisie. Recurentul - reclamant nu se află însă în niciuna din ipotezele susmenționate, dar tinde să dovedească faptul că a depus la fosta Comisie dosarul în vederea eliberării certificatului în condițiile Legii nr. 42/1990. În situația în care recurentul - reclamant s-ar fi aflat în situația reglementată de art. 10 alin. (4) din Normele metodologice, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, ar fi fost în măsură să depună, conform acestor prevederi, înscrisul care face dovada faptului că îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 42/1990 și că certificatul de revoluționar nu i-a fost eliberat datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate.

Acest înscris este reprezentat, conform dispozițiilor Normelor metodologice, de „documentul din care rezultă depunerea dosarului la această comisie". Or, în probațiune, recurentul - reclamant a depus adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (fila 12 la dosarul Curții de Apel) și declarațiile martorilor A.G.Z. și B.D. (filele 18-19 la dosarul Curții de Apel), care pot eventual proba participarea sa la evenimentele din Decembrie 1989, dar care nu fac dovada încadrării sale în ipoteza reglementată de art. 10 alin. (4) din Normele metodologice, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004. Astfel fiind, în raport cu dispozițiile citate, întemeiat și legal a reținut Instanța fondului că proba cu martori prin care reclamantul tindea să facă dovada depunerii dosarului la fosta Comisie nu este utilă cauzei.

Sub acest aspect, este unanim acceptat faptul că Instanța este cea care apreciază cu privire concludenta, pertinența și utilitatea probelor solicitate de părți. Or, în speță, în condițiile în care prevederile legale aplicabile prevăd expres că proba se face printr-un document eliberat de fosta Comisie, este de necontestat faptul că această probă nu poate fi făcută prin declarație de martor, întrucât ar fi eludate dispozițiile imperative citate. De asemenea, temeinic și legal a apreciat Curtea de Apel că recurentul - reclamant a rămas în pasivitate în perioada 1990 - 1997, când a funcționat fosta Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, perioadă în care putea efectua demersurile necesare obținerii certificatului de revoluționar sub imperiul prevederilor Legii nr. 42/1990, pentru ca, în prezent, conform dispozițiilor Legii nr. 341/2004, să poată pretinde preschimbarea certificatului.

Soluția pronunțată de Curtea de Apel este legală și temeinică, întrucât refuzul intimatului - pârât S.S.P.R. de a elibera recurentului - reclamant certificatul de revoluționar nu este un refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, ci reprezintă un răspuns pe care instituția l-a dat petentului cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile. Față de cele reținute, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., Înalta Curte constată că sentința civilă recurată este legală și temeinică, astfel că va fi respins ca nefondat recursul declarat de B.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de B.C. împotriva sentinței civile nr. 2302 din 27 septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2008.