ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 132/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 132/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la Tribunalul Brașov, la 1 iunie 2006, reclamanta SC D.I. SRL a solicitat instanței
să constate nulitatea absolută a încheierii de autentificare și a contractului
de antrepriză nr. 961 din 13 iunie 2000 întocmite de Biroul Notarului Public P.Șt.
și să o oblige pe pârâta SC S. SRL Brașov la cheltuieli de judecată. Ulterior acțiunea
a fost modificată solicitându-se să se constate nulitatea absolută a încheierii
de autentificare nr. 959 din 13 iunie 2000 întocmită de B.N.P. P.Șt. și să se
constate caducitatea contractului de antrepriză nr. 959 din 13 iunie 2000.
Reclamanta a mai formulat o precizare la cererea de modificare a acțiunii prin
care solicită ca hotărârea ce se va pronunța să fie dată în contradictoriu și
cu B.N.P. P.Șt.
Prin sentința civilă nr. 823
din 28 februarie 2007, Tribunalul Brașov a respins acțiunea astfel cum a fost
modificată și precizată, având ca obiect caducitatea contractului de antrepriză
nr. 961/2000, reținându-se că la data încheierii contractului era notat în
cartea funciară procesul care a pus partea în imposibilitatea obținerii
autorizației de construire și implicit la neexecutarea contractului, astfel
încât nu sunt îndeplinite condițiile caducității actului.
Împotriva hotărârii a
declarat apel reclamanta solicitând desființarea sentinței și trimiterea cauzei
spre rejudecare față de împrejurarea că instanța nu s-a pronunțat asupra
obiectului pricinii, ce viza contractul nr. 959 din 13 iunie 2000 și nu
contractul nr. 961 din 13 iunie 2000.
Curtea de Apel Brașov, prin
decizia nr. 64 din 3 mai 2007, a admis apelul reclamantei, a desființat în tot
sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe cu
motivarea că atât în considerente cât și în dispozitivul hotărârii instanța se
referă la contractul nr. 961/2000 și nu la contractul nr. 959/2000, indicat în
modificarea acțiunii. În lipsa reținerii erorii materiale s-a constatat că
instanța de fond nu s-a pronunțat asupra obiectului dedus judecății, fiind
îndeplinite condițiile art. 297 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii a
declarat recurs pârâta SC S. SRL Brașov solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel
cu motivarea că această instanță, într-un formalism excesiv, a trimis cauza
instanței de fond deși aceasta s-a pronunțat pe fondul cauzei, chiar dacă a preluat
în mod greșit numărul încheierii de autentificare și al contractului nr. 961 în
loc de 959.
Examinând recursul prin
prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată că acesta este fondat, fiind
dar motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Astfel, în cauză nu este dat
motivul prevăzut de art. 297 alin. (1) C. proc. civ., întrucât tribunalul s-a
pronunțat pe fondul pricinii, „examinând actele și lucrările dosarului”, după
care, față de considerentele expuse pe larg, a respins acțiunea. Este real că
instanța de fond, după ce a reținut că acțiunea a fost modificată cu privire la
constatarea caducității contractului nr. 959/13 iunie 2000, face referire la
contractul nr. 961 din 13 iunie 2000, dar, rezultă în mod evident că a avut în
vedere contractul nr. 959/2000, aceasta cu atât mai mult cu cât contractul nr. 961/2000
a făcut obiectul dosarului nr. 4239/62/2006, al aceleiași instanțe, în care s-a
pronunțat sentința nr. 463 din 12 februarie 2007.
Prin decizia pronunțată
instanța de apel a dat dovadă de un formalism excesiv, întrucât, cu ocazia
judecării apelului, putea face rectificarea care se impunea cu privire la
numărul contractului ce făcea obiectul prezentei cauze, fără a mai provoca
reluarea ciclului procesual. De altfel, Tribunalul Brașov, prin încheierea din
29 mai 2007, a admis cererea pârâtei SC S. SRL și a dispus îndreptarea erorii
materiale strecurate în minuta, considerentele și dispozitivul sentinței civile
nr. 823/2007, în sensul că numărul contractului de antrepriză este nr. 959 din 13
iunie 2000 în loc de nr. 961 din 13 iunie 2000.
Față de cele de mai sus,
Înalta Curte urmează ca, în baza art. 312 alin. (5) C. proc. civ., să admită
recursul și să caseze decizia atacată cu trimiterea cauzei aceleiași instanțe spre
rejudecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
pârâta SC S. SRL Brașov împotriva deciziei nr. 64 din 3 mai 2007, pronunțată de
Curtea de Apel Brașov, casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare
aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 23 ianuarie 2008.