ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2811/2008

Deliberând asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor

cauzei constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 676 din 10

decembrie 2003, Tribunalul Bacău a respins acțiunea în retrocedare teren

formulată de reclamantul E.M., în contradictoriu cu pârâții Consiliul local al

municipiului Bacău și Primăria municipiului Bacău, reținând că nu sunt

incidente prevederile art. 35-36 din Legea nr. 33/1994, deoarece din terenul

expropriat, în suprafață de 420 mp, pe suprafața de 195 mp se află pavilionul

Secției pediatrie a Spitalului județean Bacău și aleile aferente. Terenul în suprafață

de 24 mp este afectat de două cabluri subterane de 6 KV și 1 KV, iar suprafața

de 2001 mp teren se află în curtea Spitalului județean Bacău, fiind spațiu

verde.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia

civilă nr. 374/2004, a respins apelul declarat de reclamant împotriva acestei

sentințe, iar, prin decizia civilă nr. 7959 din 13 octombrie 2005, Înalta Curte

de Casație și Justiție a admis recursul declarat de reclamant, a casat decizia

instanței de apel și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând

că exproprierea terenului care face obiectul pricinii s-a făcut în scopul

realizării ansamblului de locuințe „Zona sportivă”, cu un număr de 480

apartamente, a unui număr de 16 apartamente în zona de locuințe „Republicii

II”, precum și a dotărilor comerciale, social-culturale și tehnico-edilitare

aferente, iar, față de dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994, instanța de

apel era datoare să stabilească dacă pe terenul a cărui retrocedare se cere au

fost realizate lucrările prevăzute în decretul de expropriere.

Rejudecând cauza, Curtea de Apel

Bacău, prin decizia civilă nr. 135 din 2 octombrie 2006, a admis apelul

declarat de reclamantul E.G.M. și a schimbat în parte sentința tribunalului, în

sensul că a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamant pentru

restituirea suprafeței de 24 mp teren, identificată cu culoare galbenă A.B.C.D.

în raportul de expertiză C.P. și pentru lipsa calității procesuale pasive a

pârâtelor, pentru restul terenului, iar Înalta Curte, prin decizia civilă nr. 2533

din 21 martie 2007, a admis recursul declarat de reclamant, a casat decizia

atacată și a trimis cauza la aceeași instanță, pentru rejudecare.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia

civilă nr. 348 din 8 octombrie 2007, a admis apelul declarat de reclamant și a

schimbat în tot sentința civilă nr. 676 din 10 decembrie 2003 a Tribunalului

Bacău, în sensul că a respins acțiunea ca inadmisibilă.

Instanța de apel a reținut că prin

decizia nr. 53 din 4 iunie 2007, pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei

Curți, s-a stabilit că dispozițiile art. 35 din Legea privind exproprierea

pentru cauză de utilitate publică, se interpretează în sensul că aceste

dispoziții nu se aplică în cazul acțiunilor având ca obiect imobilele

expropriate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, introduse după

intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001.

A reținut instanța de apel, că

decizia Înaltei Curți este obligatorie, potrivit art. 329 alin. (3) C. proc.

civ. și, pentru că reclamantul a introdus acțiunea la data de 6 martie 2001,

după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, dispozițiile art. 35 din Legea

nr. 33/1994 nu se aplică în prezenta cauză.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamantul care, fără să invoce vreun motiv de recurs, în esență, a

arătat că instanța de apel a respins acțiunea, invocând decizia nr. 53/2007 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, însă o lege sau o decizie

nu poate fi aplicată retroactiv, la acțiunea formulată în anul 2001.

Recurentul a susținut că a formulat

acțiunea, deoarece Primăria municipiului Bacău nu a dat curs notificării

transmisă în baza Legii nr. 10/2001, că a făcut cheltuieli cu acest proces care

a durat o lungă perioadă de timp și că fiindu-i respinsă acțiunea „trebuie să o

ia de la început”.

Recursul va fi respins, pentru

considerentele la care ne vom referi în continuare.

Susținerea recurentului că o lege

ori o decizie nu poate fi aplicată retroactiv face posibilă încadrarea în art.

304 pct. 5 C. proc. civ., însă în cauză nu sunt incidente prevederile acestui

text.

Neretroactivitatea, consacrată prin

art. 15 alin. (2) din Constituția României și art. 1 C. civ., privește normele

juridice și nu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite,

date în recursul în interesul legii care este reglementat de art. 329 C. proc.

civ. Deciziile date în soluționarea recursurilor în interesul legii nu creează

norme juridice noi.

Potrivit art. 329 C. proc. civ.,

scopul recursului în interesul legii este realizarea interpretării și aplicării

unitare a legii pe întreg teritoriul țării, cu efecte numai pentru viitor, iar

acest scop este realizat prin instituirea obligativității pentru instanțele

judecătorești a dezlegării date problemelor de drept judecate.

Această dezlegare nu produce efect

asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația

părților din acele procese, însă este obligatorie pentru instanțele care se

confruntă cu astfel de probleme după dezlegarea lor printr-o decizie pronunțată

într-un recurs în interesul legii.

Or, în prezenta cauză, acțiunea

întemeiată pe prevederile art. 35-36 din Legea nr. 33/1994 a fost înregistrată

de recurentul-reclamant la data de 6 martie 2001, iar la data pronunțării

deciziei atacate, problema de drept privind aplicarea art. 35 din Legea nr.

33/1994 fusese dezlegată de Înalta Curte, Secțiile Unite, prin decizia nr. LIII

(53) din 4 iunie 2007, în sensul că textul nu se aplică acțiunilor introduse

după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 (14 februarie 2001).

Pentru considerentele expuse,

recursul declarat de reclamant va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamantul

E.G.M. împotriva deciziei nr. 348 din 8 octombrie 2007 a Curții de Apel Bacău,

secția civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 mai 2008.