ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 272/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 4 martie 2008, reclamanta A.F.P.P. Oltenia a chemat în judecată A.N.A.F. – G.F. – C.G.B., solicitând anularea notei de constatare din 29 octombrie 2004. În motivarea cererii sale reclamanta a susținut că în temeiul încheierii nr. 1042 din 4 iulie 2001 a judecătorului delegat al Tribunalului Dolj și a certificatului de radiere, C.C.B.P.R.B. a fost radiată și prin urmare nu se mai putea efectua un control la 23 octombrie 2004. Tot din aceleași considerente nici R.V., fost administrator al C.C.B.P.R.B. nu putea reprezenta la acest control banca. În fine, a mai susținut reclamanta, nota de constatare nu a avut o bază legală, dispozițiile O.U.G.

nr. 91/2003 aprobată prin Legea nr. 132/2004 dispunând numai pentru viitor. Prin sentința civilă nr. 1192 din 6 mai 2008, Tribunalul Dolj și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, reținând incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Astfel investită, Curtea de Apel Craiova, prin sentința civilă nr. 163 din 24 iunie 2008, a respins acțiunea reținând că actul a cărui anulare se solicită face parte din categoria celor prevăzute de art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 91/2003, republicată, nefiind un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004 dar nici administrativ fiscal astfel cum este reglementat de O.U.G. nr. 92/2003. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs A.F.P.P.

Oltenia, susținând în esență că nota de constatare în discuție a stat la baza unor documente ulterioare care au produs efecte juridice, afectându-i grav activitatea. Recursul nu este fondat. Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004, actul administrativ susceptibil de a fi supus cenzurii instanței de contencios administrativ, este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raportului juridic. Or, în cauză, nota de constatare nr. 1939/2004, întocmită de G.F. – C.G., nu este producătoare de efecte juridice de sine-stătătoare. Prin ea s-a rezumat modul în care C.C.B.P.R.B.

și-a desfășurat activitatea, respectiv a înregistrat în contabilitatea proprie creanțele B.I.R. dobândite de la SC B.D.J. SA. Este în fapt un act emis la solicitarea D.N.A. și constituie mijloc de probă în cercetarea penală pe care aceasta o întreprinde. Potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 91/2003, privind organizarea G.F., astfel cum a fost modificată de Legea nr. 132/2004, C.G. sunt în drept să exercite control operativ și inopinat și să constate fapte care au avut ca efect evaziunea și frauda fiscală și să ceară organelor de exercitare competente luarea măsurilor asiguratorii (art. 1 și art. 7). Aceeași comisari în urma controalelor operative prin care constată contravenții aplică sancțiuni împotriva cărora se poate face plângere în condițiile O.G.

nr. 2/2001 (art. 4 și art. 5 din O.U.G. nr. 91/2003). Astfel fiind legal și temeinic, instanța fondului a apreciat că actul dedus judecății este în fapt un act preparator pentru emiterea actului administrativ fiscal, el putând fi contestat numai în procedura reglementată de O.U.G. nr. 91/2003, republicată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.F.P.P. Oltenia împotriva sentinței civile nr. 163 din 4 iunie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2009.