ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1218/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1218/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
dosarului constată că:
Prin acțiunea formulată la
data de 28 noiembrie 2005, reclamantul S.C. a solicitat constatarea nulității
absolute parțiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis
la 26 martie 1994, în favoarea SC V. SRL Suceava, de către M.A.P.D.R., pentru
suprafața de 381 mp, invocând dreptul său de proprietate asupra imobilului,
conform titlului de proprietate.
Prin sentința civilă nr.
231/2006 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios
administrativ și fiscal, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
S-a reținut că titlul
reclamantului a fost anulat prin sentința nr. 1757 din 16 mai 2005 a Judecătoriei Suceava, că terenul este necesar activității pârâtei și că, prin Decretul nr.
143/1971 acesta a fost expropriat, trecut în proprietatea statului și în
administrare antecesoarei pârâtei Î.V.V.S.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs în termen reclamantul arătând, în esență, că: în mod nelegal
instanța a respins cererea de efectuare a unei noi expertize topografice și
cercetarea la fața locului, deoarece expertul a efectuat documentația care a
stat la baza emiterii actului atacat; că terenul nu este cel identificat de
expert și că face parte din terenul de 4061 mp platformă drum (nu agricol) din
administrarea C.E.C.P.M.S., conform deciziei nr. 519/1970 a C.E.C.P.M.S., nu
face parte din terenul care a format obiectul decretului nr. 143/1971 al
Consiliului de Stat; că instanța nu a observat că certificatul de atestare a
dreptului de proprietate se referă atât la decizia nr. 519/1970 a C.E.C.P.M.S.,
cât și la decretul de expropriere, precum și la diferența de teren care are
mențiunea „acord CAP”; că nu este necesară pârâtei conducta de canalizare de pe
teren, aceasta deservind mai multe unități și că, oricum, acesta nu este un argument
pentru respingerea acțiunii.
Verificând cauza în funcție
de motivarea recursului și având în vedere dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.
Din sentința civilă nr.
1757/2005 a Judecătoriei Suceava (dosar fond) rezultă că titlul de proprietate
al reclamantului, nr. 1715/1996, a fost anulat pentru suprafața de teren
indicată și în acțiunea de față, comuna Șcheia, în suprafață de 381 mp.
Față de această situație
recurentul-reclamant, neavând drept de proprietate asupra terenului în
discuție, nu poate demonstra vătămarea vreunui drept subiectiv ocrotit de lege
care să-i fi fost vătămat prin emiterea certificatului de atestare a dreptului
de proprietate, astfel cum cer dispozițiile art. 1 din Legea nr. 29/1990, sub
imperiul căreia a fost emis actul administrativ individual atacat în prezenta
cauză.
Pe cale de consecință, toate
motivele invocate de recurent sunt nefondate, neavând relevanță pentru
soluționarea justă a fondului pricinii.
De altfel, recurentul nici
nu a amintit acest aspect care a fost decisiv în pronunțarea sentinței,
motivele recursului reprezentând doar aspecte colaterale, nesemnificative
pentru soluția adoptată.
Pe de altă parte, acțiunea
trebuia să se aprecieze ca fiind tardiv formulată față de dispozițiile art. 5
din Legea nr. 29/1990, întrucât în domeniul dreptului administrativ nu se face
distincție între nulitatea relativă și cea absolută, legea referindu-se la
„anularea actului” într-un termen expres prevăzut. Având în vedere că pârâții
nu au declarat recurs, Curtea nu va respinge acțiunea ca tardiv formulată,
întrucât s-ar îngreuna situația reclamantului în propria cale de atac.
Pentru considerentele
expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând motive de
casare de ordine publică în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C.
proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de S.C. împotriva sentinței civile nr. 231 din 11 octombrie 2006 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 februarie 2007.