ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2546/2008

Asupra recursurilor de față,

Examinând actele dosarului constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. l22/ P din 13 martie

2008, Tribunalul Bihor, secția penală, în baza art. 174 – art. 176 lit. d) C.

pen., a condamnat pe inculpatul D.I.A., la pedeapsa de 20 ani închisoare și 7

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen.,

pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.

În baza art. 211 alin. (2

1

) lit.

c) C. pen., același inculpat a fost condamnat, la pedeapsa de 15 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și la 7 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), teza a ll-a și b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.

pen., au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea

mai grea de 20 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a), b), d) și e) C. pen.

S-au aplicat prevederile art. 71 raportat la art.

64 lit. a), b), d) și e) C. pen.

A fost menținută starea de arest preventiv a

inculpatului și s-a scăzut din pedeapsă durata reținerii și a arestării

preventive de la 10 noiembrie 2007 la zi, în baza art. 350 alin. (l) C. proc.

pen. și a art. 88 C. pen.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus

confiscarea în

favoarea statului a sumei de

512 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor

sustrase de inculpat.

A fost admisă acțiunea civilă formulată de

partea civilă I.E.C., dispunându-se obligarea inculpatului la plata sumei de

50.000 lei despăgubiri civile, daune morale.

Instanța a reținut, în esență, că în dimineața

zilei de 9 noiembrie 2007, inculpatul s-a deplasat la locuința victimei M.V. de

la care intenționa să „cumpere” țigări. Pentru că a refuzat să-i vândă țigări

tară a primi contravaloarea, inculpatul lovit-o cu un cuțit de mai multe ori și

apoi cu pumnii și cu picioarele, producându-i, în final, decesul. Ulterior,

inculpatul a părăsit locuința victimei (care încă mai trăia) luând cele trei

genți cu țigări, un telefon mobil și un portmoneu cu suma de 12 lei.

Țigările (în valoare de 1.000 lei) au fost

vândute de inculpat cu suma de 500 lei.

Inculpatul a recunoscut faptele săvârșite.

Prin decizia penală nr. 60/ A din 17 iunie

2008, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, a

respins, ca nefondate, apelurile declarate de partea civilă I.E.C. și de

inculpatul D.I.A. împotriva sentinței penale nr. l22/ P din 13 martie 2008 a

Tribunalului Bihor.

A fost dedusă, în continuare, detenția și a

fost menținută starea de arest preventiv a apelantului inculpat.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs

partea civilă I.E.C. și inculpatul, ambele părți invocând cazul de casare

prevăzut de art. 385 alin. (l) pct. 14 C. proc. pen., prima solicitând

majorarea pedepsei, iar ultimul cerând aplicarea art. 74 și 76 C. pen., cu

reducerea corespunzătoare a pedepsei.

Înalta Curte constată că ambele recursuri

sunt nefondate, pentru următoarele argumente:

Cu privire la recursul declarat de partea

civilă:

Înalta Curte consideră că dispozițiile art. 385

alin. (l) pct. 14 C. proc. pen., nu sunt incidente în cauză.

Astfel, ambele instanțe au stabilit corect

pedepsele pentru infracțiunile săvârșite și au aplicat pedeapsa cea mai grea,

respectând prevederile art. 72 alin. (l) C. pen. Au ținut seama atât de

dispozițiile codului penal, de limitele de

pedeapsă fixate pentru infracțiunile

grave comise, de gradul de pericol

social al faptelor săvârșite (omor deosebit de grav și tâlhărie), precum și de

persoana inculpatului, infractor fără antecedente penale.

Înalta Curte apreciază că scopul pedepsei

prevăzut de art. 52 alin. (l) C. pen., poate fi realizat prin executarea

pedepsei aplicate.

Cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (l) pct. 14 C. proc. pen., nu este incident, nici în recursul

inculpatului.

Astfel, Înalta Curte consideră că, în cauză

nu există împrejurări care să poată constitui circumstanțe atenuante în sensul

celor prevăzute exemplificativ de art. 74 alin. (l) C. pen., ori a altor

împrejurări ce ar putea fi considerate astfel conform alin. (2) al aceluiași

articol.

Deși inculpatul nu are antecedente penale, nu

a avut anterior o bună conduită (fiind sancționat pentru comiterea unor

contravenții), nu a depus stăruință pentru înlăturarea rezultatului letal al

faptei de omor, părăsind victima, și nici pentru înlăturarea pagubei, ci

dimpotrivă, a acționat cu sânge rece, nu a ajutat victima și a vândut țigările

sustrase (pentru obținerea cărora i-a suprimat viața).

Totodată, împrejurarea că a recunoscut

faptele nu poate constitui, numai prin ea însăși, un criteriu pentru aplicarea art.

74 C. pen., inculpatul neprezentându-se de bună voie în fața autorității și

nemanifestând nici un regret pentru faptele grave comise.

Cuantumul pedepsei rezultante a fost legal

stabilit în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 alin. (l) C. pen.,

instanțele având în vedere gravitatea faptelor (omor deosebit de grav și

tâlhărie), concursul de infracțiuni, precum și persoana inculpatului, infractor

primar.

În consecință, Înalta Curte reține că decizia

atacată este temeinică și legală, iar recursurile declarate de partea civilă și

de inculpat sunt nefondate, urmând a fi respinse.

Conform art. 88 C. pen., se va deduce din

pedeapsă perioada reținerii și a arestării preventive de la 10 noiembrie 2007

la zi.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții

vor fi obligați: inculpatul, la plata cheltuielilor judiciare către stat, în

sumă de 300 lei, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă

de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției, iar partea civilă la

plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate

de inculpatul D.I.A. și de partea civilă I.E.C. împotriva Deciziei penale nr. 60/A/2008

din 17 iunie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului,

durata reținerii și a arestării preventive de la 10 noiembrie 2007 la 20 august

2008.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de

300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenta parte civilă la plata sumei

de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 august

2008.