ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2367/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2367/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 31 iulie 2006, reclamantul G.M. a solicitat să fie obligat pârâtul M.J. să organizeze comisiile de disciplină și comisiile paritare din cadrul autorităților și instituțiilor publice, pentru a se da curs plângerii împotriva doamnei director V.P. și să se analizeze comportamentul doamnei secretar de stat K.B.K. Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului să răspundă atât petițiilor transmise cât și cu privire la audiența solicitată. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 114 din 17 ianuarie 2007, a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, Instanța a reținut că autoritatea pârâtă a răspuns motivat cererilor adresate de către reclamant, astfel că nu există refuz nejustificat de soluționare a unei cereri în raport de un drept prevăzut de lege. Cu privire la solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului să organizeze comisii de disciplină și comisii paritare pentru a se da curs plângerii împotriva doamnei director V.P. și să se analizeze comportamentul doamnei secretar de stat K.B.K., s-a reținut că Instanța de contencios administrativ nu poate obliga autoritatea publică să organizeze astfel de comisii într-o acțiune având ca obiect refuzul nejustificat de soluționare a unor cereri. A mai reținut Instanța că audiența solicitată prin cererile adresate pârâtului, având legătură cu examinarea cunoștințelor de specialitate ale reclamantului în vederea ocupării unui post de notar, nu apare necesară în raport cu Hotărârea nr. 276/2005 a C.N.C.D.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal reclamantul G.M., susținând că Instanța de Fond nu a pus în discuția părților excepția autorității de lucru judecat, excepție dirimantă, de ordine publică, că a cerut ca M.J. să fie obligat să-i acorde o audiență la secretarul de stat care răspunde de activitatea notarială. Recursul este nefondat. Prin acțiunea formulată în contradictoriu cu M.J., recurentul - reclamant a solicitat obligarea pârâtului să organizeze comisiile de disciplină și comisiile paritare din cadrul autorității și instituțiilor publice, să admită plângerea formulată împotriva V.P., director al D.N., solicitând să primească răspuns la toate petițiile și să arate posibilitatea acordării audienței solicitate.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004 „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa Instanței de contencios administrativ competente”. Cu privire la sintagma „refuzul nejustificat de a soluționa o cerere”, legiuitorul a interpretat-o ca fiind exprimarea explicită, cu exces de putere, a vinovăției de a nu rezolva cererea. În cazul în speță, prin adresele din 24 ianuarie și 10 februarie 2006, Ministerul a răspund petițiilor ce i-au fost adresate. Hotărârea Instanței de Fond fiind legală și temeinică, recursul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul G.M. împotriva sentinței civile nr. 114 din 17 ianuarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 mai 2007.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.