ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1489/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 14 martie

2008, reclamantul S.N.P.V. P.L. a solicitat obligarea pârâtei A.N.V. la

constituirea comisiei paritare în conformitate cu dispozițiile art. 3 și art. 4

din H.G. nr. 833/2007, cu includerea în componența acesteia a membrilor pe care

i-a desemnat în calitate de organizație sindicală reprezentativă.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că a dobândit reprezentativitate la nivelul autorității publice pârâte

prin sentința civilă nr. 22/2005 a Judecătoriei sectorului 2 București,

sentință definitivă și irevocabilă, având dreptul să desemneze reprezentanți în

comisia de disciplină, dar pârâta a refuzat să emită actul administrativ pentru

includerea acestora în comisia constituită, încălcând astfel dreptul care i-a

fost recunoscut prin H.G. nr. 833/2007.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a

de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca neîntemeiată prin

sentința civilă nr. 2620 din 8 octombrie 2008, cu motivarea că nu sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de H.G. nr. 833/2007 pentru ca reclamantul să poată

desemna singur reprezentanții în comisia paritară de la nivelul A.N.V. și nici

pentru desemnarea lor împreună cu celălalt sindicat reprezentativ, dat fiind că

nu s-a încheiat un acord scris în acest sens.

Împotriva acestei sentințe, a declarat

recurs reclamantul S.N.P.V. P.L., solicitând modificarea hotărârii atacate în

baza art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ., în sensul admiterii

acțiunii astfel cum a fost formulată.

Recurentul a susținut că acțiunea a fost

greșit respinsă pe baza unui singur argument și anume, că la nivelul

autorității intimate există două sindicate reprezentative și că între acestea

nu a intervenit un acord scris pentru alegerea reprezentanților funcționarilor

publici în comisia paritară, fiind ignorate efectele hotărârii judecătorești

irevocabile prin care s-a constatat reprezentativitatea sa.

În acest sens, recurentul a arătat că

sentința civilă nr. 22/2005 a Judecătoriei sectorului 2, prin care i-a fost

recunoscută reprezentativitatea de sindicat la nivelul A.N.V. pentru

funcționarii publici, produce efecte juridice pe o perioadă de 4 ani, conform

Legii nr. 130/1996 și în consecință, a fost înlăturat abuziv și fără temei

legal dreptul său recunoscut de H.G. nr. 833/2007, de a desemna reprezentanții în

comisia paritară.

Analizând actele și lucrările dosarului,

în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ.,

Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele

considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (3)

din H.G. nr. 833/2007, în cazul în care la nivelul autorității sau instituției

publice sunt constituite cel puțin două sindicate reprezentative, desemnarea

reprezentanților în comisiile paritare se face prin acord scris încheiat între

toate sindicatele reprezentative.

Pe baza acestor prevederi legale,

instanța de fond a constatat corect că este justificat refuzul A.N.V. de a include

în componența comisiei paritare reprezentanții desemnați de sindicatul

recurent, care nu a dovedit încheierea unui acord scris cu celălalt sindicat

reprezentativ de la nivelul autorității publice Sed Lex.

În consecință, instanța de fond a avut în

vedere efectele juridice ale hotărârii judecătorești irevocabile prin care

recurentul a fost recunoscut ca organizație sindicală reprezentativă, dar a

reținut întemeiat față de existența necontestată a unui alt sindicat

reprezentativ la nivelul aceleiași autorități publice A.N.V., că nu sunt

îndeplinite condițiile prevăzute de H.G. nr. 833/2007 pentru includerea

reprezentanților săi în comisia paritară.

Recurentul nu este singurul sindicat

reprezentativ la nivelul autorității publice intimate și nu a dovedit încheierea

unui acord scris cu organizația sindicală reprezentativă de la același nivel

pentru alegerea reprezentanților funcționarilor publici în comisia paritară,

astfel că nu există temei legal pentru emiterea actului administrativ solicitat

prin acțiune.

Susținerea recurentului, că în lipsa unui

acord scris, alegerea reprezentanților funcționarilor publici se face în

condițiile art. 6 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 833/2007, dintre candidații

propuși de fiecare organizație sindicală, va fi respinsă ca nefondată pentru că

nu s-a dovedit în cauză existența situației de fapt care să determine aplicarea

acestor prevederi legale.

Pentru considerentele expuse, constatând

că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, Înalta

Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.N.P.V.

P.L. împotriva sentinței civile nr. 2620 din 8 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18

martie 2009.