ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1489/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 14 martie 2008, reclamantul S.N.P.V. P.L. a solicitat obligarea pârâtei A.N.V. la constituirea comisiei paritare în conformitate cu dispozițiile art. 3 și art. 4 din H.G. nr. 833/2007, cu includerea în componența acesteia a membrilor pe care i-a desemnat în calitate de organizație sindicală reprezentativă. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a dobândit reprezentativitate la nivelul autorității publice pârâte prin sentința civilă nr. 22/2005 a Judecătoriei sectorului 2 București, sentință definitivă și irevocabilă, având dreptul să desemneze reprezentanți în comisia de disciplină, dar pârâta a refuzat să emită actul administrativ pentru includerea acestora în comisia constituită, încălcând astfel dreptul care i-a fost recunoscut prin H.G.

nr. 833/2007. Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca neîntemeiată prin sentința civilă nr. 2620 din 8 octombrie 2008, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de H.G. nr. 833/2007 pentru ca reclamantul să poată desemna singur reprezentanții în comisia paritară de la nivelul A.N.V. și nici pentru desemnarea lor împreună cu celălalt sindicat reprezentativ, dat fiind că nu s-a încheiat un acord scris în acest sens. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul S.N.P.V. P.L., solicitând modificarea hotărârii atacate în baza art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ., în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

Recurentul a susținut că acțiunea a fost greșit respinsă pe baza unui singur argument și anume, că la nivelul autorității intimate există două sindicate reprezentative și că între acestea nu a intervenit un acord scris pentru alegerea reprezentanților funcționarilor publici în comisia paritară, fiind ignorate efectele hotărârii judecătorești irevocabile prin care s-a constatat reprezentativitatea sa. În acest sens, recurentul a arătat că sentința civilă nr. 22/2005 a Judecătoriei sectorului 2, prin care i-a fost recunoscută reprezentativitatea de sindicat la nivelul A.N.V. pentru funcționarii publici, produce efecte juridice pe o perioadă de 4 ani, conform Legii nr. 130/1996 și în consecință, a fost înlăturat abuziv și fără temei legal dreptul său recunoscut de H.G.

nr. 833/2007, de a desemna reprezentanții în comisia paritară. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (3) din H.G. nr. 833/2007, în cazul în care la nivelul autorității sau instituției publice sunt constituite cel puțin două sindicate reprezentative, desemnarea reprezentanților în comisiile paritare se face prin acord scris încheiat între toate sindicatele reprezentative. Pe baza acestor prevederi legale, instanța de fond a constatat corect că este justificat refuzul A.N.V. de a include în componența comisiei paritare reprezentanții desemnați de sindicatul recurent, care nu a dovedit încheierea unui acord scris cu celălalt sindicat reprezentativ de la nivelul autorității publice Sed Lex.

În consecință, instanța de fond a avut în vedere efectele juridice ale hotărârii judecătorești irevocabile prin care recurentul a fost recunoscut ca organizație sindicală reprezentativă, dar a reținut întemeiat față de existența necontestată a unui alt sindicat reprezentativ la nivelul aceleiași autorități publice A.N.V., că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de H.G. nr. 833/2007 pentru includerea reprezentanților săi în comisia paritară. Recurentul nu este singurul sindicat reprezentativ la nivelul autorității publice intimate și nu a dovedit încheierea unui acord scris cu organizația sindicală reprezentativă de la același nivel pentru alegerea reprezentanților funcționarilor publici în comisia paritară, astfel că nu există temei legal pentru emiterea actului administrativ solicitat prin acțiune.

Susținerea recurentului, că în lipsa unui acord scris, alegerea reprezentanților funcționarilor publici se face în condițiile art. 6 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 833/2007, dintre candidații propuși de fiecare organizație sindicală, va fi respinsă ca nefondată pentru că nu s-a dovedit în cauză existența situației de fapt care să determine aplicarea acestor prevederi legale. Pentru considerentele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.N.P.V. P.L. împotriva sentinței civile nr. 2620 din 8 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 martie 2009.