ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 271/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată, la data de 23 decembrie 2004, pe rolul Curții de Apel Galați, reclamanta SC M. SRL a chemat în judecată pe pârâta A.R.R., solicitând anularea adresei nr. 33443 din 1 noiembrie 2004. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, măsura suspendării licenței de transport pentru o perioadă de 3 luni este nelegală, deoarece societatea nu a suferit nicio modificare în ceea ce privește statutul societății cu privire la obiectul de activitate și nici în ceea ce privește certificatul de înmatriculare, așa cum rezultă din prevederile art. 7 alin. (2) și art. 14 lit. b) din Ordinul nr. 1842/2001.

Prin Încheierea de ședință din 15 martie 2005, pronunțată în dosar în dosarul nr. 180/CAF/2005, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ atacat, considerând îndeplinite prevederile art. 9 din Legea nr. 29/1990, aplicabilă în speță. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 4 din 12 ianuarie 2006, pronunțată în dosarul nr. 952/2005 (4223/1/2005) a admis recursul declarat de A.R.R. împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ atacat, a modificat încheierea atacată și a respins cererea de suspendare ca neîntemeiată. Continuând judecata cererii, Curtea de Apel Galați, prin sentința civilă nr. 62 din 13 aprilie 2006, pronunțată în dosarul nr. 1466/44/2005 (180/CAF/2005), a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta SC M. SRL împotriva pârâtei A.R.R.

și a obligat reclamanta să plătească pârâtei suma 488,70 RON cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a reținut că, din materialul probator nu rezultă cazul bine justificat și nici paguba ce s-ar crea societății până la soluționarea acțiunii de fond. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, invocând prevederile art. 304 pct. 6 și 9 C. proc. civ. Recurenta arată că instanța prin soluția dată s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, pronunțându-se asupra unei cereri de suspendare a executării actului administrativ atacat și nu pe fondul cauzei. Recurenta mai consideră că, deși părțile au ridicat, fiecare în parte câte o excepție, instanța nu s-a pronunțat asupra lor.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Intimata apreciază că în mod temeinic a fost respinsă acțiunea de anulare a dispoziției nr. 33443 din 1 noiembrie 2004 ca nefondată, aplicându-se prevederile art. 10 alin. (1) lit. b) și art. 7 alin. (2) lit. f) din O.M.L.P.T.L. nr. 1842/2001. Recursul este fondat. Din cuprinsul acțiunii rezultă că obiectul acțiunii îl constituie anularea unui act administrativ considerat a fi nelegal. De asemenea, conform încheierii de amânare a pronunțării din 4 aprilie 2006, instanța a acordat cuvântul asupra fondului pricinii, iar părțile au pus concluzii pe fond. Cererea incidentală prin care s-a solicitat suspendarea executării actului administrativ atacat conform art. 9 din Legea nr. 29/1990 aplicabilă în speță a fost soluționată prin încheierea de ședință din 15martie 2005. Instanța de fond avea obligația să se pronunțe asupra cererii principale.

Neprocedând astfel, Înalta Curte consideră că în speță sunt îndeplinite motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 6 C. proc. civ. Înalta Curte va admite recursul în temeiul art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. și alin. (3) teza a III-a C. proc. civ. Totodată, vor fi aplicabile prevederile art. 312 alin. (5) C. proc. civ., instanța a cărei hotărâre a fost recurată soluționând procesul fără a intra în cercetarea fondului. În consecință, se va casa sentința atacată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe ocazie cu care va examina și celelalte apărări ale părților formulat prin cererea de recurs și întâmpinare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul formulat de către recurenta-reclamantă SC M. SRL Galați împotriva sentinței civile nr. 62 din 13 aprilie 2006 pronunțată în dosarul nr. 1266/44/2005 (180/CAF/2005) în contradictoriu cu intimata-pârâtă A.R.R. Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2007.