ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.03.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 897/2008

HOTĂRÂRE
05.03.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 897/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 23 decembrie

2004, reclamanta SC M. SRL Galați a chemat în judecată Autoritatea Rutieră Română,

solicitând anularea adresei din 1 noiembrie 2004 prin care s-a dispus măsura suspendării

licenței de transport rutier pentru o perioadă de 3 luni.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că măsura dispusă este nelegală, întrucât s-a reținut în mod

eronat că societatea nu ar fi comunicat modificările intervenite în desfășurarea

activității, deși acestea nu priveau documentele ce au stat la baza eliberării licenței,

respectiv certificatul de înmatriculare și statutul.

Prin sentința nr. 41 din

03 aprilie 2007, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal,

a respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că nu s-a făcut dovada vătămării drepturilor recunoscute

de lege ale reclamantei care a obținut mai multe licențe de transport public și

a participat în continuare la atribuirile publice în vederea obținerii traseelor

naționale.

Împotriva sentinței a

declarat recurs reclamanta SC M. SRL Galați, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

S-a învederat astfel,

că fapta imputată, respectiv împrejurarea că activitatea societății a fost suspendată

până la numirea noului administrator, constituie cel mult o contravenție, ceea ce

nu ar fi atras sancțiunea suspendării licenței de transport.

Cât privește condiția

de onorabilitate a noului administrator, pe care pârâta a reținut că nu ar îndeplini-o,

reclamanta a precizat că acest aspect nu poate atrage sancționarea societății, licența

de transport putând fi retrasă doar în cazul neîntrunirii cumulative a altor cerințe,

potrivit dispozițiilor legale în materie.

Reclamanta a mai criticat

sentința și sub aspectul aplicării unei sancțiuni prea severe, care ar avea repercusiuni

grave asupra desfășurării activității societății.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304

1

ca atare.

Astfel, măsura dispusă

împotriva societății a fost justificată de împrejurarea că în perioada 01

aprilie 2003–10 iunie 2003 activitatea firmei a fost suspendată, reclamanta neîndeplinindu-și

obligația de a comunica acest aspect, în termen de 15 zile la agenția teritorială

a Autorității Rutiere Române. De asemenea, la reluarea activității, reclamanta nu

a comunicat nici schimbările intervenite referitoare la administrarea firmei. În

plus, administratorul acesteia nu îndeplinea condiția de onorabilitate impusă de

normele legale în materie, suferind o condamnare.

Aceste aspecte au justificat

aplicarea măsurii suspendării licenței de transport în conformitate cu prevederile

art. 10 alin. (1) lit. a) și b) din Ordinul MLPAT nr. 1842/2001, unica alternativă

mai gravă, fiind anularea licenței.

De altfel, măsura dispusă

de pârâtă a fost executată, suspendarea licenței de transport a societății producându-și

efectele în perioada 08 noiembrie 2004–08 februarie 2005.

În raport de cele expuse

mai sus, criticile formulate fiind neîntemeiate, Curtea va respinge ca nefondat

recursul declarat în cauză.

Respinge recursul declarat

de reclamanta SC M. SRL, Galați împotriva sentinței nr. 41 din 3 aprilie 2007 a

Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 martie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-01-18
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 271/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată, la data de 23 decembrie 2004, pe rolul Curții de Apel Galați, reclamanta SC M. SRL a chemat în judecată pe pârâta A.R.R., solic
ÎCCJ 2009-02-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 574/2009
onării unei autorități publice sau a unui serviciu public”. Dovada existenței și îndeplinirii cumulative a acestor două cerințe revine persoanei vătămate care trebuie să o indice în concret. Or, în cauză, reclamanta – recurentă a apreciat c
ÎCCJ 2006-01-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4/2006
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, reclamanta SC M. SRL Galați a chemat în judecată A.R.R., pentru ca i
ÎCCJ 2008-01-31
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 362/2008
554/2004 și art. 3 pct. 1 C. proc. civ. Soluționând în fond pricina, Curtea de Apel Galați, s ecția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 9 din 30 ianuarie 2007, a respins acțiunea formulată de SC D.C. SRL, cu motivar
ÎCCJ 2009-04-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2084/2009
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, la data de 16 aprilie 2008, reclamanta SC S.T. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul
Sursă