ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 897/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 23 decembrie 2004, reclamanta SC M. SRL Galați a chemat în judecată Autoritatea Rutieră Română, solicitând anularea adresei din 1 noiembrie 2004 prin care s-a dispus măsura suspendării licenței de transport rutier pentru o perioadă de 3 luni. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că măsura dispusă este nelegală, întrucât s-a reținut în mod eronat că societatea nu ar fi comunicat modificările intervenite în desfășurarea activității, deși acestea nu priveau documentele ce au stat la baza eliberării licenței, respectiv certificatul de înmatriculare și statutul. Prin sentința nr. 41 din 03 aprilie 2007, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că nu s-a făcut dovada vătămării drepturilor recunoscute de lege ale reclamantei care a obținut mai multe licențe de transport public și a participat în continuare la atribuirile publice în vederea obținerii traseelor naționale. Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta SC M. SRL Galați, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. S-a învederat astfel, că fapta imputată, respectiv împrejurarea că activitatea societății a fost suspendată până la numirea noului administrator, constituie cel mult o contravenție, ceea ce nu ar fi atras sancțiunea suspendării licenței de transport. Cât privește condiția de onorabilitate a noului administrator, pe care pârâta a reținut că nu ar îndeplini-o, reclamanta a precizat că acest aspect nu poate atrage sancționarea societății, licența de transport putând fi retrasă doar în cazul neîntrunirii cumulative a altor cerințe, potrivit dispozițiilor legale în materie.

Reclamanta a mai criticat sentința și sub aspectul aplicării unei sancțiuni prea severe, care ar avea repercusiuni grave asupra desfășurării activității societății. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Astfel, măsura dispusă împotriva societății a fost justificată de împrejurarea că în perioada 01 aprilie 2003–10 iunie 2003 activitatea firmei a fost suspendată, reclamanta neîndeplinindu-și obligația de a comunica acest aspect, în termen de 15 zile la agenția teritorială a Autorității Rutiere Române. De asemenea, la reluarea activității, reclamanta nu a comunicat nici schimbările intervenite referitoare la administrarea firmei.

În plus, administratorul acesteia nu îndeplinea condiția de onorabilitate impusă de normele legale în materie, suferind o condamnare. Aceste aspecte au justificat aplicarea măsurii suspendării licenței de transport în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) lit. a) și b) din Ordinul MLPAT nr. 1842/2001, unica alternativă mai gravă, fiind anularea licenței. De altfel, măsura dispusă de pârâtă a fost executată, suspendarea licenței de transport a societății producându-și efectele în perioada 08 noiembrie 2004–08 februarie 2005. În raport de cele expuse mai sus, criticile formulate fiind neîntemeiate, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC M. SRL, Galați împotriva sentinței nr. 41 din 3 aprilie 2007 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 martie 2008.