ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 574/2009

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 11 iunie 2008, reclamanta SC

S.T. SRL Galați a chemat în judecată M.T.I. și A.R.R. solicitând în condițiile art.

14 alin. (1) din Legea n. 554/2004, suspendarea executării caietului de sarcini

și licenței de traseu pentru transport interurban pe ruta Galați – București.

În motivarea cererii,

reclamanta a susținut a fi îndeplinite cerințele textului menționat atât sub

aspectul „cazului bine justificat” cât și al „pagubei iminente” – suspendarea

executării Ordinului M.T.I. nr. 394 din 25 martie 2008, care a stat la baza

licitației electronice de atribuire traseu transport persoane interurban, fiind

de natură să creeze dubii serioase asupra legalității celor două acte

contestate și să dovedească în același timp posibilitatea producerii unei

pagube prin punerea reclamantei în situația de a nu-și putea desfășura

activitatea.

Prin sentința civilă nr. 94

din 09 iulie 2008, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și

fiscal, a respins acțiunea reținând că în cauză nu s-a făcut dovada

îndeplinirii cumulative a cerințelor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr.

554/2004, „câștigarea unei licitații ținând de riscul pe care și-l asumă orice

comerciant în economia de piață”.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamanta SC S.T. SRL Galați care în esență a susținut că în

mod greșit instanța fondului nu a avut în vedere hotărârea prin care executarea

Ordinului M.T.I. nr. 394 din 25 martie 2008 a fost suspendată, întrucât într-o

asemenea situație licitația organizată la 30 aprilie 2008 era vădit nelegală, toate actele emise în baza ei, respectiv caietul de sarcini și licența de

transport interurban pe ruta Galați - București, fiind nule de drept.

A mai susținut recurenta că

faptul respingerii acțiunii în anulare a Ordinului M.T.I. nr. 394/2008, nu

putea lipsi de efecte suspendarea acestuia, măsura dispusă fiind valabilă până

la rămânerea definitivă și irevocabilă a cauzei pe fond.

Recursul nu este fondat.

În conformitate cu

dispozițiile art. 14

2

alin. (1) din Legea nr. 554/2004 astfel cum a

fost modificată prin Legea nr. 262/2007: „în cazuri bine justificate și pentru

prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorităților ierarhic superioare, persoana vătămată

poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului

administrativ unilateral, până la pronunțarea instanței de fond”.

Rezultă cu evidență că

suspendarea executării unui act administrativ este o măsură vremelnică și

provizorie care se poate dispune numai în cazuri bine justificate așa cum sunt

ele definite de art. 2 lit. d) din Legea nr. 554/2004 – ca fiind „acele

împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze

o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ”, precum și

pentru prevenirea unei pagube iminente, definită de același text lit. d), ca

fiind „prejudiciul material, viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea

previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu

public”.

Dovada existenței și

îndeplinirii cumulative a acestor două cerințe revine persoanei vătămate care

trebuie să o indice în concret.

Or, în cauză, reclamanta – recurentă

a apreciat ca dovedită condiția impusă de art. 14 alin. (1) prin suspendarea executării

Ordinului M.T.I. nr. 394 din 25 martie 2008 dispusă de Curtea de Apel Galați

prin sentința civilă nr. 45 din 24 aprilie  2008.

Nu numai că această

suspendare s-a apreciat în aceleași condiții pe care le impune art. 14 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, fiind o măsură vremelnică și provizorie luată pe

baza cercetării sumare a aparenței de drept, și care prin ea însăși nu este de

natură că dovedească existența „cazului bine justificat” avut în vedere de

legiuitor, dar este evident că în fapt invocând-o reclamanta a tins să

demonstreze în realitate nelegalitatea Ordinului M.T.I. 394/2008 precum și a

tuturor actelor emise ulterior, aspect ce ține de fondul cauzei și care nu

poate fi analizat decât în cadrul acțiunii în anulare.

În fine, nici „paguba

iminentă” nu a fost dovedită, susținerea potrivit căreia suspendarea executării

caietului de sarcini și a licenței de transport traseu Galați – București, i-ar

permite desfășurarea activității urmează a fi apreciată ca nefondată,

reclamanta-recurentă având posibilitatea cel puțin până la expirarea licenței

sale de transport (30 iunie 2008) să-și desfășoare activitatea.

În ce privește susținerea

recurentei potrivit căreia, respingerea ca inadmisibilă a acțiunii în anularea

Ordinului M.T.I. nr. 394/2008, nu lipsește de efecte juridice măsura

suspendării executării acestuia, urmează de asemenea a fi respinsă ca

nefondată, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) din

Legea nr. 554/2004 suspendarea executării actului administrativ se dispune până

la pronunțarea instanței de fond, fără a se face distincție dacă aceasta a

soluționat cauza pe fond sau de excepție.

Astfel fiind, în raport de

aceste considerente urmează a se reține ca fiind legală și temeinică hotărârea

Curții de Apel Galați care a constatat ca fiind îndeplinite în cauză

dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

La rândul său, M.T.I. a

formulat recurs împotriva încheierii din 23 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați prin care i s-a respins cererea formulată în temeiul

dispozițiilor art. 281 C. proc. civ. privind îndreptarea erorii materiale în

sensul corectării cu privire la numele consilierului juridic care a asigurat

reprezentarea M.T.I. la termenul din 9 iulie 2008 precum și cea privind completarea sentinței nr. 94 din 9 iulie 2008 cu soluția la excepția lipsei calității procesuale pasive.

Recursul este în parte

întemeiat.

Astfel în ce privește reprezentarea

recurentului-pârât pentru termenul din 9 iulie 2008, potrivit delegației aflate la fila 133 dosar fond, rezultă că S.C. – consilier juridic – a avut

împuternicire de reprezentare din partea A.R.R. în timp ce M.T.I. a fost

reprezentat de consilierul juridic H.L.

Prin urmare în temeiul

dispozițiilor art. 281 C. proc. civ. – urmează a fi îndreptată eroarea

materială strecurată în practicaua sentinței civile nr. 94 din 9 iulie 2008 în

sensul solicitat de M.T.I.

În ce privește omisiunea

instanței de a se pronunța asupra excepției lipsei calității procesuale pasive

invocată de pârât – M.T.I.– urmează a se reține că aceasta nu se încadrează

printre motivele de îndreptare prevăzute de art. 281 C. proc. civ., constituind

în fapt motiv de recurs, cale de atac de care însă pârâtul M.T.I. nu a uzat,

situație în care cererea de completare urmează a fi respinsă.

În raport de aceste

considerente și având în vedere dispozițiile art. 312 și art. 313 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge SC S.T. SRL Galați,

împotriva sentinței nr. 94 din 9 iulie 2008 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Admite recursul declarat de

M.T.I. împotriva încheierii din 23 septembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Modifică în parte încheierea

atacată în sensul că admite în parte cererea recurentei și rectifică eroarea

materială din practicaua sentinței civile nr. 94 din 9 iulie 2008 a acelorași instanțe în sensul că M.T.I. a fost reprezentat de consilier juridic H.L. în

loc de S.C.

Respinge cererea de

completare a dispozitivului sentinței susmenționate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 februarie 2009.