ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3324/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin notificarea înregistrată la 7 ianuarie 2002, K.B. a notificat Primăria Municipiului Oradea, în temeiul Legii nr. 10/2001, solicitând restituirea în natură a apartamentului nr. 5 compus din două camere și dependințe situat în Oradea, sau acordarea de despăgubiri pentru respectivul apartament, care a fost preluat de stat în mod abuziv în baza Decretului nr. 223/1974. Primarul Municipiului Oradea, prin dispoziția nr. 1052 din 24 septembrie 2003, a respins notificarea, cu motivarea că reclamanta nu a dovedit dreptul de proprietate și nici calitatea de moștenitor. Adresându-se Tribunalului Bihor, la data de 17 octombrie 2006, reclamanta K.B.

a contestat, în temeiul Legii nr. 10/2001, dispoziția nr. 1502/2003 emisă de Primarul Municipiului Oradea solicitând restituirea apartamentului în natură și intabularea dreptului său de proprietate în cartea funciară. Tribunalul Bihor, secția civilă, prin sentința nr. 543/C din 19 iunie 2007, soluționând litigiul în primă instanță, a respins acțiunea (contestația). Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanta nu a dovedit că este una și aceeași persoană cu Ș.B., fosta proprietară a apartamentului și că la dosar nu au fost depuse acte referitoare la preluarea abuzivă a imobilului. Curtea de Apel Oradea, secția civilă mixtă, prin decizia nr. 446A din 19 octombrie 2007, a admis apelul declarat de reclamantă în contradictoriu cu pârâții D.G.F.P.

Oradea, instituția Primarului Municipiului Oradea și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și a schimbat în întregime sentința civilă nr. 543/C/2007 a Tribunalului Bihor în sensul că a admis acțiunea și a dispus restituirea în natură a apartamentului, precum și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei în cartea funciară. În dispozitivul deciziei s-a prevăzut că acțiunea reclamantei a fost admisă în contradictoriu cu instituția Primarului Municipiului Oradea și cu Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de D.G.F.P. Oradea. În cuprinsul deciziei, curtea de apel a motivat că reclamanta a fost proprietara apartamentului aflat în litigiu, că apartamentul a fost preluat în mod abuziv, fiind închiriat în prezent altei persoane și că, în înțelesul Legii nr. 10/2001, reclamanta este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură.

Împotriva deciziei curții de apel a declarat recurs Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de D.G.F.P. Bihor. În cuprinsul recursului s-a arătat că acțiunea formulată de reclamantă trebuia respinsă cu privire la Statul Român, care nu are calitate procesuală pasivă în prezentul proces. Recursul declarat este întemeiat. Prin Legea nr. 10/2001 a fost reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. reglementând procedurile de restituire, această lege a prevăzut și cazurile în care persoana îndreptățită poate chema în judecată statul, prin Ministerul Finanțelor Publice. Astfel, potrivit art. 28 alin. (3), în cazul în care unitatea deținătoare nu a fost identificată, persoana îndreptățită poate chema în judecată statul, prin Ministerul Finanțelor Publice.

În prezentul litigiu unitatea deținătoare a fost identificată și Municipiul Oradea a fost obligat să restituie imobilul în natură, așa că, în temeiul art. 28 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, statul nu putea fi chemat în judecată. Legea nr. 10/2001 a fost modificată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă persoanei îndreptățite se constituie în subordinea Cancelariei Primului Ministru, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Acest Titlu a fost, la rândul său, modificat prin O.U.G. nr. 81/2007 pentru accelerarea procesului de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv în care s-a prevăzut modalitatea acordării despăgubirilor prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Această din urmă Autoritate este abilitată să acorde măsurile reparatorii prin echivalent stabilite prin Legea nr. 10/2001 și nu Ministerul Economiei și Finanțelor. Reclamanta K.B. a cerut restituirea în natură a unui imobil preluat în mod abuziv și nu acordarea unor despăgubiri așa încât Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă nici în baza Legii nr. 247/2005. Rezultă, din cele enunțate mai sus, că instanța de apel a dispus fără suport legal admiterea acțiunii și împotriva statului, prin Ministerul Economiei și Finanțelor. Decizia instanței de apel fiind dată cu aplicarea greșită a legii, urmează să fie admis recursul exercitat în cauză și să fie modificată decizia recurată în sensul că va fi respinsă acțiunea împotriva Statului Român.

Restul dispozițiilor deciziei va fi menținut.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva deciziei civile nr. 446 din din 19 octombrie 2007 a Curții de Apel Oradea. Modifică în parte decizia recurată în sensul că respinge acțiunea împotriva pârâtului Statul Român ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Menține restul dispozițiilor deciziei recurate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 mai 2008.