ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2553/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2553/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 30 ianuarie
2006, reclamantul C.C.D., prin curator C.R., a solicitat, în contradictoriu cu
pârâtele C.S.E.P.H.A. și D.G.A.S.P.C.G., anularea deciziei privind încadrarea
sa în gradul de handicap II, fără drept de însoțitor și a perioadei de
valabilitate de 12 luni.
În motivarea acțiunii,
curatorul reclamantului a arătat că boala handicapantă de care suferă fiul său
este ireversibilă și că, față de severitatea diagnosticului, se impunea
conferirea dreptului de a avea însoțitor, așa cum, de altfel, beneficiase în
trecut.
Curtea de Apel Galați,
secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 132 din 6
noiembrie 2006, a admis acțiunea și a modificat Decizia nr. 4021 din 22
noiembrie 2006 emisă de C.S.E.P.H.A., în sensul celor stabilite prin raportul
de expertiză medico - legală din 20 septembrie 2006, care face parte integrantă
din sentință.
Pentru a hotărî astfel,
Instanța de Fond a reținut că reclamantul a făcut dovada existenței dreptului
său protejat de lege, întrucât acesta suferă de boli handicapante, cu
posibilitatea de agravare, pe care le-a avut din copilărie, iar diagnosticul
său inițial nu s-a modificat, așa cum rezultă din expertiza medicală pe care
Curtea de Apel și-a însușit-o în totalitate.
Împotriva sus - menționatei
sentințe au declarat recurs, în termen legal, atât pârâta C.S.E.P.H.A., cât și
pârâta D.G.A.S.P.C.G.
Prima recurentă a susținut,
în esență, că atât Decizia nr. 106 din 21 decembrie 2005 emisă de Comisia
Superioară, cât și certificatul din 22 noiembrie 2005 emis de Direcția
Județeană Galați, au fost legal emise, întrucât intimatul - reclamant are
diagnosticul retard mintal mediu (QI=39), pe fond encefalopat cu hidrocefalie,
ceea ce îl încadrează în gradul 2 oligofrenie și în gradul 2 de handicap,
potrivit criteriilor stabilite în Cap. I pct. 5 lit. b) din Ordinul ministrului
sănătății și familiei nr. 726/2002.
În recursul său, cea de-a
doua recurentă a arătat că prin raportul de expertiză medicală judiciară nu se
poate modifica încadrarea reclamantului într-un grad de handicap, acesta fiind
atributul autorităților recurente, potrivit Legii nr. 519/2002.
De asemenea, s-a menționat
că Instanța de Fond a anulat în mod greșit certificatul din 22 noiembrie 2005,
în loc să menționeze Decizia nr. 106 din 21 decembrie 2005.
Recursurile se vor admite în
sensul și pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Prin certificatul din 22
noiembrie 2005 emis de D.G.A.S.P.C.G. (C.E.P.H.A.) s-a stabilit încadrarea
intimatului - reclamant C.C.D. în gradul 2 de handicap, cu termen de
valabilitate de 12 luni și data de revizuire 22 noiembrie 2006.
Nemulțumit de această
încadrare, intimatul - reclamant, prin curator, a formulat contestație
împotriva certificatului menționat, la C.S.E.P.H.A., care, prin Decizia de
încadrare în grad de handicap nr. 106 din 21 decembrie 2005, a stabilit aceeași încadrare în gradul 2 de handicap, cu același termen de valabilitate și
aceeași dată de revizuire ca și în certificatul contestat.
Prin acțiunea formulată,
intimatul - reclamant, prin curator, a solicitat anularea acestei din urmă Decizii
de încadrare în grad de handicap, nr. 106 din 21 decembrie 2005 emisă de
Comisia Superioară.
Din analiza dispozitivului
sentinței atacate, se constată că, Instanța de Fond, denumindu-l în mod greșit
decizie s-a pronunțat de fapt asupra certificatului de handicap și nu asupra
deciziei contestate.
Având în vedere acest
aspect, și pentru a nu frustra părțile de o cale de atac, urmează ca, în
temeiul prevederilor art. 313 C. proc. civ., recursurile să fie admise, cu
consecința casării sentinței atacate și a trimiterii cauzei spre rejudecare la
aceeași Instanță, pentru a se pronunța asupra Deciziei nr. 106 din 21 decembrie
2005 emisă de C.S.E.P.H.A.
În raport cu dezlegarea dată
recursurilor, nu se mai impune analizarea motivelor de recurs privind fondul
cauzei, acestea urmând a fi analizate la rejudecare, ca apărări de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate
de pârâtele D.G.A.S.P.C.G. și C.S.E.P.H.A. împotriva sentinței civile nr. 132
din 6 noiembrie 2006 a Curții de Apel Galați, secția de contencios
administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și
trimite cauza spre rejudecare aceleiași Instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 17 mai 2007.