ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1615/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 724 din 6 decembrie 2007, Curtea de

Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis

acțiunea formulată de reclamantul S.A., în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj,

dispunând anularea Hotărârii nr. 21855 din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă și

obligarea acesteia să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat pentru

perioada 15 septembrie 1940 - 6 martie 1945, cu acordarea drepturilor bănești

prevăzute de O.G. nr. 105/1999, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000,

începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut, în baza probelor administrate în cauză,

că reclamantul, împreună cu familia sa, s-a refugiat, în septembrie 1940 - din

cauza persecuțiilor etnice suferite, urmare cedării Ardealului de Nord către

Ungaria - din localitatea în care își aveau

domiciliul,

în localitatea Turda, reîntorcându-se în localitatea de domiciliu în

primăvara

anului 1945.

Împotriva acestei

soluții a declarat recurs C.J.P. Cluj, susținând că este netemeinică și

nelegală și invocând prevederile art. 304

1

C. proc. civ. în

motivarea recursului, C.J.P.

Cluj arată, în

esență, că probatoriul administrat în cauză nu este concludent și că,

raportat

la acesta, în mod greșit instanța a stabilit calitatea de refugiat a

reclamantului și i-a acordat drepturile compensatorii prevăzute de lege.

Examinând sentința atacată în

raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă,

precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta

în continuare.

Potrivit art. 1 lit. c) din O.G.

nr. 105/1999 privind

acordarea unor

drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în

România

cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu

modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ

beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut

de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau

strămutată în altă localitate.

De asemenea, în conformitate cu art.

6

1

din același act normativ, dovada

încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 se face de către

persoanele interesate, cu

acte oficiale eliberate, la cerere, de către

organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice

mijloc de probă prevăzut de lege.

Or, din declarațiile notariale

ale martorilor T.G. și L.N., audiați și nemijlocit de către instanța de

judecată, rezultă într-adevăr că, din cauza persecuțiilor etnice la care era

supusă populația de etnie română, ca urmare a cedării Ardealului de Nord către

Ungaria și urmare deportării tatălui său, reclamanta și familia sa s-au

refugiat, în septembrie 1940, din localitatea de domiciliul, în localitatea

Turda, județul Cluj, întorcându-se în localitatea de domiciliu în primăvara

anului 1945.

În cauză, dovada refugiului

reclamantei s-a făcut, așadar, conform legii, instanța de fond în mod corect

admițând acțiunea și obligând-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantului

drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, pentru perioada refugiului.

Pentru

motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se

sentința criticată, ca fiind temeinică și

legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta C.J.P. Cluj

împotriva sentinței nr. 724 din 6 decembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15

aprilie 2008.