ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1619/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1619/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 563 din 7 noiembrie
2007, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și
fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta S.M., în contradictoriu cu
pârâta C.J.P. Cluj, dispunând anularea Hotărârii nr. 22392 din 20 august 2007
emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască reclamantei calitatea de
refugiat pentru perioada 15 decembrie 1940 - 6 martie 1945, cu acordarea
drepturilor bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, astfel cum a fost aprobată
prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 iunie 2007.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de fond a reținut, în baza probelor administrate în
cauză, că reclamanta, împreună cu familia sa, s-a refugiat, la sfârșitul anului
1940 - din cauza persecuțiilor etnice suferite, urmare cedării Ardealului de
Nord către Ungaria - din localitatea de domiciliu, în localitatea Geaca,
reîntorcându-se în localitatea de domiciliu în anul 1945.
Împotriva
acestei soluții a declarat recurs C.J.P. Cluj, susținând că este netemeinică și
nelegală și invocând prevederile art. 304
1
C. proc. civ. în
motivarea recursului, C.J.P.
Cluj arată, în
esență, că probatoriul administrat în cauză nu este concludent și că,
raportat
la acesta, în mod greșit instanța a stabilit calitatea de refugiat a
reclamantului și i-a acordat drepturile compensatorii prevăzute de lege.
Examinând sentința
atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de
recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele
ale art. 304
1
C. proc. civ., Curtea constată că recursul este
nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit.
c) din O.G. nr. 105/1999 privind
acordarea
unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în
România
cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu
modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ
beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut
de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau
strămutată în altă localitate.
De asemenea, în
conformitate cu art. 6
1
din același act normativ, dovada
încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 se
face de către persoanele interesate, cu
acte oficiale eliberate, la
cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este
posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
Or, din declarațiile
notariale ale martorilor F.I. și A.A., audiați nemijlocit și de instanța de
judecată, rezultă într-adevăr că, din cauza persecuțiilor etnice la care era
supusă populația de etnie română, ca urmare a cedării Ardealului de Nord către
Ungaria, reclamanta și familia sa s-au refugiat, în decembrie 1940, din
localitatea de domiciliul, în localitatea Geaca, județul Cluj, întorcându-se în
localitatea de domiciliu în anul 1945.
În cauză, dovada
refugiului reclamantei s-a făcut, așadar, conform legii, instanța de fond în
mod corect admițând acțiunea și obligând-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantei
drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, pentru perioada refugiului.
Pentru
motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se
sentința criticată, ca fiind
temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de pârâta C.J.P. Cluj împotriva sentinței nr. 563 din 7 noiembrie 2007
a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și
fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 15 aprilie 2008.