ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2777/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2777/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Zimnicea, reclamantul F.A. a
solicitat restituirea sumei de 10.152.240 lei, reprezentând taxă de timbru in
Dosarul 217/2005 al Judecătoriei Zimnicea si a sumei de 5.076.120 lei,
reprezentând de asemenea taxă de timbru în Dosarul 5013/2005 al Tribunalului
Teleorman.
În motivarea cererii
reclamantul a arătat, în esența, ca sumele în
speță sunt
nedatorate.
Prin cererea formulată, reclamantul a invocat excepția de
nelegalitate a art. 6 alin. (1) din Ordinului Ministrului Justiției
nr. 760/ C din 22 aprilie 1999, privind aprobarea
normelor metodologice pentru
aplicarea Legii 146/1997.
În motivarea excepției s-a arătat ca aceasta este
admisibila deoarece, conform art. 4 din Legea 554/2004, partea interesata poate
invoca oricând pe cale de excepție
nelegalitatea unui act administrativ
de care depinde soluționarea
litigiului pe fond, iar de legalitatea ordinului depinde legalitatea perceperii
taxei de timbru.
Pe fondul cauzei, se arata ca Legea nr. 146/1997
stabilește că acțiunile în constatare se timbrează cu suma fixa, iar art. 6 din
ordinul atacat, modifică aceasta dispoziție legala.
Prin încheierea din 18 decembrie 2006, Judecătoria
Zimnicea a sesizat Curtea de Apel București cu excepția de nelegalitate invocată.
Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ
și fiscal, prin sentința civilă nr. 458 din 13 februarie 2007 a respins excepția invocată, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această hotărâre Instanța a reținut, în
esență, că procedura specială reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004
este aplicabilă numai actelor administrative care au fost adoptate sau emise,
după caz, după intrarea în vigoare a legii, iar cum ordinul atacat a fost emis
anterior, legalitatea acestuia urmează a fi cercetată odată cu fondul cauzei,
potrivit prevederilor art. 18 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs F.A., criticând
soluția pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie, opinând, în esență, că
nu constituie o încălcare a principiului neretroactivității constatarea pe cale
de excepție a nelegalității unui act administrativ emis anterior intrării în
vigoare a Legii nr. 554/2004, o interpretare contrară lipsind de substanță
prevederile art. 4 din acest act normativ.
Înalta Curte de Casație si
Justiție, analizând motivele invocate în
raport cu
sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în
cauză, constatată fondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 4 alin. (1) din legea menționată
„Legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în
cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții
interesate", singura condiție impusă de textul de lege fiind aceea ca de
actul
administrativ să depindă soluționarea
litigiului pe fond.
Totodată, potrivit art. 11 alin. (4) din Legea nr.
554/2004, actele administrative cu caracter normativ care se consideră nelegale
pot fi atacate oricând.
Prin urmare, din coroborarea celor două texte de lege
rezultă că excepția de nelegalitate a unui act administrativ normativ emis
anterior apariției Legii nr. 554/2004 este admisibilă.
În concluzie, se constată că prima Instanță în mod greșit
a respins excepția invocată ca inadmisibilă, iar pentru considerentele arătate
și în vederea respectării dublului grad de jurisdicție instituit de art. 4 din
Legea nr. 554/2004, recursul va fi admis, sentința atacată va fi casată, iar
cauza trimisă spre soluționare la aceeași Instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de F.A. împotriva sentinței civile
nr. 458 din 13 februarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios
administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre soluționare
la aceeași Instanță.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 mai
2007.