ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1798/2007
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1798/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Din examinarea lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la
data de 28 februarie 2006 pe rolul Tribunalului Comercial Cluj, reclamantul C.L.M.
Cluj – Napoca a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele SC S.B. SA, SC A. SA
Bonțida, SC D.I.E. SRL Cluj Napoca și SC K. SRL Cluj Napoca să se constate că a
încetat contractul de închiriere nr. 1367/1997 încheiat cu pârâta SC S. SA,
având ca obiect imobilul situat în Cluj Napoca.
De asemenea, reclamanta a
solicitat evacuarea pârâtelor din spațiul menționat anterior.
Prin sentința nr. 2689/C/2006
pronunțată la data de 29 mai 2006 în dosarul nr. 224/2006 de Tribunalul
Comercial Cluj Napoca, acțiunea reclamantului a fost respinsă ca neîntemeiată.
În considerente s-a reținut
că pârâta SC A. SA s-a numit inițial SC S. SA până la data de 28 decembrie
1992, iar apoi până la 15 iunie 2001 s-a numit SC A.B. SA.
S-a mai constatat că
inițial, convenția s-a încheiat pe o durată de 5 ani, începând cu 28 octombrie
1997, convenindu-se ca în cazul în care la expirarea duratei convenției de
locațiune nici una dintre părți nu o denunță, ea se consideră prelungită pe o
durată nedeterminată, aplicându-i-se prevederile locațiunii fără termen.
În atare situație s-a
considerat că pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate neputându-se formula
o cerere de evacuare a pârâtei și a celorlalți locatari din imobilul în litigiu
decât după ce s-a acordat un termen de preaviz chiriașului, așa cum prevede art.
1436 alin. (2) C. civ., iar cererea de chemare în judecată nu poate avea
efectele unui concediu.
Împotriva sentinței a
formulat apel reclamantul, iar prin decizia nr. 117 din 11 septembrie 2006 dată
de Curtea de Apel Cluj, secția comercială de contencios administrativ și fiscal,
apelul a fost anulat ca netimbrat.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța apelului a avut în vedere că apelul nu a fost timbrat anticipat așa
cum prevăd dispozițiile art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru și că, apelantul nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit
înștiințării transmise la 22 august 2006.
De asemenea, s-a considerat
că în cauză nu operează scutirea legală de obligația timbrării și s-a dat
eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997,
respectiv de art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii,
precum și O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, anulându-se apelul ca
netimbrat.
Împotriva acestei decizii a
declarat recurs reclamantul C.L.M. Cluj Napoca, invocând nelegalitatea deciziei
conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului,
reclamanta arată că s-a conformat obligației de timbrare potrivit înștiințării
din data de 22 august 2006 și a achitat taxa de timbru în valoare de 33,5 RON,
în contul Consiliului Local Cluj Napoca, cu ordinul de plată nr. 1970 din 29
august 2006, document ce a fost expediat la dosarul cauzei împreună cu timbrul
judiciar de 0,6 RON, anterior termenului din data de 11 septembrie 2006.
Recursul este fondat pentru
următoarele considerente:
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru s-a instituit regula potrivit căreia,
acțiunile și cererile introduse la instanța judecătorească sunt supuse taxelor
judiciare de timbru, taxe ce se plătesc anticipat.
În cauză, reclamantul a fost
înștiințat că trebuia să depună taxa judiciară de timbru până la termenul din
11 septembrie 2006, după ce instanța a constatat că apelul nu s-a timbrat
anticipat.
Deși, la data la care s-a
pronunțat decizia atacată, la dosar, nu se regăsea dovada îndeplinirii
obligației de timbrare, în recurs s-au depus acte conform art. 305 C. proc. civ.,
prin care se face dovada că reclamanta s-a conformat, achitând taxa de timbru
la 29 august 2006.
Înalta Curte constată că
reclamanta și-a îndeplinit obligația de plată a taxei de timbru, așa cum i s-a
pus în vedere de către instanță deși, potrivit art. 26 alin. (2) din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 coroborat cu art. 17 din lege
reclamantul face parte din categoria celor scutiți legal de plata taxelor de
timbru, fiind instituție de interes public, taxa având ca obiect venituri
publice în înțelesul alin. (3) al aceluiași articol.
În atare situație, decizia
atacată este nelegală, fiind afectată de motivul de nelegalitate reglementat de
art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv pentru care, recursul va fi admis ca
fondat.
Întrucât apelul a fost
soluționat pe cale de excepție, devin incidente prevederile art. 312 alin. (3)
și (5) C. proc. civ., în sensul că, se va casa decizia atacată, iar cauza va fi
trimisă la aceeași instanță pentru soluționarea pe fond a apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
reclamantul Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca prin Primar împotriva
deciziei nr. 117 din 11 septembrie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială
și de contencios administrativ, casează decizia recurată și trimite cauza
aceleiași instanțe pentru judecare în fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 mai 2007.