ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2646/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, la 5 octombrie 2006, F.P.N., a declarat recurs împotriva sentinței

civile nr. 272 din 2 octombrie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ.

S-a susținut că la data

soluționării cauzei era bolnav, netransportabil, motiv pentru care a înștiințat

Instanța prin fax, cerând amânarea procesului.

A mai precizat petentul că

în acest fel i s-a îngrădit accesul la justiție.

Recurentul a depus xerocopie

de pe certificatul medical din 20 septembrie 2006 din care rezultă că este

suferind de lombosciatică și în perioada 20 septembrie - 4 decembrie 2006 i s-a

recomandat repaus la pat. De precizat că petentul nu a depus la dosar și confirmarea

(OK-ul) de trimitere a faxului către Instanța de judecată, ceea ce ar fi

determinat certitudinea că cererea sa de amânare a fost înaintată Instanței.

Din actele cauzei Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că prin sentința nr. 272 din 2 octombrie 2006,

Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a

admis excepția de netimbrare și a anulat ca netimbrată acțiunea în contencios

administrativ formulată de reclamantul F.P.N.

De precizat că prin cererea

din 27 iunie 2006, recurentul - reclamant a chemat în judecată pe pârâții M.F.P.,

V.T.G.S. și B.S., solicitând obligarea M.F.P. să înfățișeze Instanței de

judecată Raportul D.G.C.A.I. nr. 410160/2002 privind concluziile ministrului în

legătură cu sesizările referitoare la activitatea numitului L.G. și

despăgubirea sa morală cu 5 miliarde lei vechi pentru neîndeplinirea dispozițiilor

sentinței nr. 170 din 23 mai 2005 a Curții de Apel Timișoara.

M.F.P. a depus la dosar

adresa din 2 februarie 2006, din care rezultă înaintarea către recurentul - reclamant

a raportului solicitat.

Cauza a parcurs la Instanța de Fond mai multe termene. La 4 septembrie 2006 s-a admis cererea de abținere a

doamnei judecător V.C., iar la 5 septembrie 2006 s-a pus în vedere petentului

timbrarea cererii de chemare în judecată, recurentul - reclamant declarând

expres că refuză să timbreze acțiunea. La 12 septembrie 2006 s-a admis cererea

de abținere formulată de domnul judecător M.I.C., contestat de petent, la 20

septembrie 2006, din nou s-a amânat pentru a se soluționa abținerea doamnei

judecător R.O., cerere încuviințată la 22 septembrie 2006. Pe 27 septembrie

2006 s-a soluționat o nouă cerere de abținere de la judecată formulată de

doamna judecător C.L., admisă, situație repetată și la 28 septembrie 2006 privind

pe domnul judecător C.A.D.

La 2 octombrie 2006 s-a

soluționat cauza prin anularea acțiunii ca netimbrată.

Față de modul în care a

decurs soluționarea cauzei, în raport de recursul declarat, de afirmația

petentului consemnată prin încheierea din 5 septembrie 2006 că nu înțelege

să-și timbreze cererea așa cum dispune Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr.

32/1995, s-a pus în vedere recurentului prin încheierea din 31 ianuarie 2007 să

prezinte originalul certificatului medical și acte privind înaintarea faxului

de trimitere a actului medical către Instanța de Fond cu indicarea datei și

orei, transmiterii în original, iar nu în xerocopie, pentru a se verifica

corecta soluționare a cauzei la 2 octombrie 2006.

Recurentul nu a înțeles să

se conformeze cererii Înaltei Curți de Casație și Justiție nici până la 23 mai

2007, pricina soluționându-se la această dată.

Se constată că în momentul

soluționării cauzei de Instanța de Fond nu există certitudinea înaintării și

primirii certificatului medical la Instanța de Fond, cum pretinde recurentul.

Pe de altă parte s-a cerut

prezentarea actului medical în original Instanței, cerere la care recurentul nu

s-a supus.

Cum un proces se desfășoară

în condițiile legii, timbrarea fiind obligatorie la cauza de față anterior

depunerii acțiunii (art. 20 din Legea nr. 146/1997), cum între depunerea

acțiunii și soluționarea cererii au trecut 4 luni și petentul nu și-a

îndeplinit obligația legală, se constată că în mod corect Instanța de Fond a

soluționat cauza la 2 octombrie 2006 prin anularea acțiunii ca netimbrată.

Anularea acțiunii ca netimbrată nu

înseamnă că s-a blocat accesul la justiție, petentul având acces la justiție,

dar neîndeplinindu-și obligația legală de a-și timbra cererea cu taxă judiciară

de timbru de 39 lei și un timbru judiciar de 5 lei, 4 luni de zile, anticipat

cum cere legea, declarând chiar că nu înțelege să timbreze.

Așa fiind recursul declarat

în cauză este neîntemeiat și va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de F.P.N., împotriva sentinței civile nr. 272 din 2 octombrie 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 mai 2007.