ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.09.2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3027/2008

HOTĂRÂRE
26.09.2008
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3027/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință

din 9 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și

pentru cauze cu minori și familie, dată în calitate de instanță de apel, s-a

dispus menținerea arestării preventive a inculpatului M.D. în conformitate cu

dispozițiile art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin. (1) și

(3) C. proc. pen.

Dispunând astfel, instanța

de control judiciar a constatat că temeiurile ce au determinat luarea măsurii

arestării preventive în cauză a inculpatului amintit, se mențin avându-se în

vedere condamnarea acestuia în primă instanță pentru săvârșirea complicității

la infracțiunea de trafic de droguri de mare risc în forma continuată prevăzută

de art. 26 C. pen., raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.

Împotriva încheierii

amintite a declarat în termen recurs inculpatul M.D. cu solicitarea de a i se

revoca arestarea preventivă prin aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 160

b

alin. (2) C. proc. pen.

Recursul este nefondat

urmând a fi respins ca atare în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., pentru considerentele arătate în continuare.

Conform dispozițiilor art. 160

b

inculpatului în cursul judecății”) revocarea arestării preventive și punerea în

libertate a inculpatului se poate dispune numai „dacă instanța constată că

arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat

arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice

privarea de libertate” [(alin. (2)] în caz contrar fiind obligată a dispune

„prin încheierea motivată menținerea arestării preventive” [(alin. (3)].

Or, temeiurile ce au

determinat arestarea preventivă în cauză nu au încetat și nici nu s-au schimbat

ci dimpotrivă au fost confirmate în totalitate prin condamnarea în primă

instanță a inculpatului recurent pentru săvârșirea de infracțiuni grave,

prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., și art. 37 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 6 ani închisoare.

Chiar dacă sentința nu a

rămas încă definitivă, fiind supusă în prezent la cererea inculpatului

examinând temeiul de legalitate și temeinicie în fața instanței de apel,

menținerea arestării preventive este justificată întrucât inculpatul recurent este

trimis în judecată pentru infracțiunile continuate de trafic de droguri de mare

risc pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani existând

astfel probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru

ordinea publică.

În plus condamnarea

nedefinitivă amintită conferă legitimitate menținerii arestării preventive și

pentru temeiul juridic sau prevăzut de art. 5 paragraf 1 lit. a) din C.E.D.O.

(„dacă este deținut legal, pe baza condamnării pronunțate de către un tribunal

competent”).

În consecință, cererea

inculpatului recurent este neîntemeiată întrucât menținerea arestării

preventive a acestuia și pe parcursul soluționării apelului a fost dispusă de

instanța competentă de control judiciar în concordanță cu dispozițiile art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen.

În baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., va fi obligat inculpatul recurent la plata sumei de 140 lei, din

care 40 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul M.D. împotriva încheierii din 9 septembrie 2008

a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie,

pronunțată în dosarul nr. 37844/3/2007.

Obligă recurentul inculpat

să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică,

azi 26 septembrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-06-10
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2410/2008
, la pedeapsa de 12 ani închisoare (iar a coinculpatului minor C.R. arestat în altă cauză, la pedeapsa de 1 an închisoare). 2. Împotriva încheierii amintite a declarat recurs numai inculpatul M.D. care a solicitat revocarea arestării preven
ÎCCJ 2008-08-06
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2517/2008
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 21 iulie 2008, Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a dispus menținerea arestării p
ÎCCJ 2008-01-11
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 85/2008
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 14 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția l penală, în dosarul nr. 1094/3/2007, s-a dispus, între altele, m
ÎCCJ 2008-05-26
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1848/2008
Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 6 mai 2008, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a dispus, printre altel
ÎCCJ 2009-03-06
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 804/2009
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 19 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, în calitate de instanță de apela amânat soluționarea căii de atac la data de
Sursă