ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 239/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la 31 ianuarie

2006 reclamanta SC O.T. SA a solicitat în contradictoriu cu C.N.A., suspendarea

Deciziei nr. 23 din 12 ianuarie 2006, până la soluționarea irevocabilă,

constatarea nulității acestei decizii și, în subsidiar, anularea deciziei ca

nelegală.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că, prin decizia atacată a fost aplicată amenda

contravențională în cuantum de 2.500 RON, pentru încălcarea prevederilor art. 8

alin. (1) lit. a) din Decizia nr. 254/2004, privind publicitatea absolută, față

de prevederile O.G. nr. 2/2001, în decizie nefiind menționate termenul și

reprezentantul persoanei juridice și datele de identificare ale acestuia. Pe

fondul cauzei, reclamanta precizează că informațiile au fost clare,

indicându-se prețul unui S.M.S. fără T.V.A.

Prin sentința civilă nr.

1528 din 26 iunie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC O.T. SRL

prin care, în contradictoriu cu pârâtul C.N.A., a anulat Decizia nr. 23 din 12

ianuarie 2006 ca nelegală și a dispus suspendarea executării deciziei până la

soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

Pentru a pronunța această

soluție, Instanța a reținut, în esență că, în ce privește excepția nulității

absolute a deciziei nu va fi analizată ca o excepție de sine stătătoare, ci ca

un motiv de nelegalitate, având în vedere că în materia dreptului administrativ

nu există deosebire, ca efecte, între nulitatea absolută și nulitatea relativă.

Astfel, avându-se în vedere prevederile art. 94 din Legea nr. 504/2002,

modificată prin Legea nr. 402/2003 numai contravențiilor constatate de M.C.T.I.

le sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al

contravențiilor, condițiile de validitate ale procesului verbal de constatare,

referitoare la reprezentantul persoanei juridice și datele de identificare, sau

termenul. Pe cale de consecință, deciziei C.N.A. nu îi sunt aplicabile

condițiile de validitate ale procesului verbal de constatare, referitoare la

reprezentantul persoanei juridice și datele de identificare, motivul de

nelegalitate fiind neîntemeiat.

Cu privire la fondul cauzei,

Instanța de Fond a reținut că în sensul art. 8 lit. a) din Decizia nr.

254/2004, fapta nu este contravenție, iar reclamanta nu poate fi sancționată cu

amendă, numărul de apel, afișat, nu a fost comunicat în scopul invitării

publicului de a participa la un concurs sau televot ori pentru a-și exprima

opiniile. Față de cererea de suspendare a executării deciziei atacate până la

soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei Instanța de Fond a constatat că

sunt îndeplinite prevederile art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.

În termen legal, împotriva

sentinței civile nr. 1528 din 26 iunie 2006 pronunțată de Curtea de Apel

București a declarat recurs pârâtul C.N.A.

Invocând în drept

dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., recurenta a arătat că

hotărârea Instanței de Fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii atât în

privința motivării hotărârii atacate, în sensul că nu este motivată nici în

fapt și nici în drept, a admiterii cererii de suspendare a executării actului

administrativ care presupunea îndeplinirea cumulativă a celor două condiții

expres prevăzute de lege (existența cazului bine justificat și prevenirea

producerii unei pagube iminente) cât și în privința fondului cauzei. Arată în

dezvoltarea motivelor de recurs că legiuitorul a avut în vedere protejarea

intereselor economice ale telespectatorilor care trebuie să fie informați

corect în legătură cu tariful aplicat de furnizorul de telefonie utilizat în

cadrul unei emisiuni, al cărui caracter interactiv dă posibilitatea

telespectatorului să intre în direct cu radiodifuzorul așa cum a fost cazul

emisiunii sancționate prin decizia contestată. De altfel, indiferent de

conținutul unei emisiuni sau program, comunicarea numerelor de apel ale

serviciilor de telefonie trebuie să respecte cerința legală de a informa

publicul cu privire la tariful aplicat de furnizorul de telefonie. În ce

privește admiterea cererii de suspendare a deciziei atacate, până la soluționarea

definitivă și irevocabilă a cauzei, aceasta este nelegală întrucât suspendarea

actelor administrative constituie o excepție care intervine în cazul în care

legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate.

Examinând cauza prin prisma

criticilor formulate de recurentă, dar și în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține că nu sunt motive pentru

casarea sau modificarea sentinței atacate.

Prin Decizia nr. 23 din 12

ianuarie 2006, C.N.A. a sancționat radiodifuzorul SC O.T. SRL cu amendă în

cuantum de 2.500 RON, pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. a)

din Decizia C.N.A. nr. 245/204 privind publicitatea, sponsorizarea și

teleshoppingul, cu modificările și completările ulterioare.

Sancțiunea a fost aplicată

deoarece, în timpul emisiunii Z.D.Z. difuzată în ziua de 11 ianuarie 2006, în

partea inferioară a ecranului, pe croll, a fost afișat următorul text „Ca să

știți horoscopul dumneavoastră pentru astăzi, trimiteți un S.M.S. la numărul …

cu conținutul …, numele dumneavoastră și data de naștere Prețul unui SMS trimis

la … este de 1,00 dolari S.U.A. fără TVA”.

Dezlegarea dată de Curtea de

Apel București acțiunii formulate de radiodifuzorul sancționat prin Decizia nr.

23/2006 este rezultatul interpretării și aplicării corecte a prevederilor Legii

audiovizualului nr. 504/2002 în forma modificată prin Legea nr. 402/2003 și a

Deciziei C.N.A. nr. 254/2004.

Potrivit art. 8 alin. (1)

lit. a) din Decizia C.N.A. nr. 254/2004 „Comunicarea în cadrul unei emisiuni/ program

a numerelor de apel ale serviciilor de telefonie, în scopul invitării

publicului de a participa la un concurs cu premii sau televot ori pentru a-și

exprima opiniile, trebuie să pună la dispoziția publicului informații clare

privind tarifele aplicate de furnizorii de servicii de telefonie”.

Așadar radiodifuzorul a pus

la dispoziția publicului informații cu privire la tariful aplicat, respectiv a

indicat prețul unui S.M.S. adică 1,00 dolari S.U.A. fără TVA.

Prin neincluderea TVA - ului

în prețul afișat pe ecran, în sensul necalculării TVA – ului care să fie

adăugat acestui tarif, nu au fost încălcate dispozițiile art. 8 alin. (1) lit.

a) din Decizia C.N.A. nr. 254/2004, atâta timp cât publicul este informat atât

cu privire la tariful aplicat, cât și cu privire la faptul că acest tarif nu

include TVA.

Pe cale de consecință

informațiile cu privire la tariful aplicat sunt clare și conțin toate datele

necesare, fără ca acesta să inducă în eroare publicul.

De altfel, așa cum a reținut

Instanța de Fond, fapta nu este contravenție, motiv pentru care numărul de apel

afișat în cadrul emisiunii Z.D.Z. din data de 11 ianuarie 2006, nu a fost

comunicat în scopul invitării publicului de a participa la un concurs sau

televot pentru a-și exprima opiniile, nefiindu-i aplicabile dispozițiile art. 8

lit. a) din Decizia nr. 254/2004.

Criticile recurentei privind

netemeinicia admiterii cererii de suspendare a executării deciziei atacate până

la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei nu pot fi primite.

Reclamanta a înfățișat Instanței

și alte împrejurări legate de starea de fapt și de drept, inclusiv aspecte care

scot în evidență caracterul ilegal al actului, de posibile efecte asupra altor

persoane, sau de alte situații juridice conexe regimului administrativ

determinat de actul atacat care a argumentat că este vorba de „un caz bine

justificat”.

Ca urmare, se constată că Instanța

de Fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, iar recursul declarat

urmează a fi respins, făcând aplicarea art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâtul C.N.A. împotriva sentinței nr. 1528 din 22 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 17 ianuarie 2007.