ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2900/2007

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la Curtea de Apel Constanța sub nr. 6419/36 din 22 decembrie 2006,

reclamanta C.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.T., anularea Hotărârii

nr. 9965 din 30 noiembrie 2006 prin care i s-a respins cererea pentru

stabilirea calității de persoană strămutată din motive etnice, potrivit art. 1

lit. c) din Legea nr. 189/2000 de aprobare a O.G. nr. 105/1999.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că s-a născut la data de 16 august 1943 în

localitatea Sinoe, județul Constanța în perioada în care părinții săi fuseseră

strămutați, din motive etnice.

Curtea de

Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 144/ CA din 8 martie 2007 a admis acțiunea în contencios administrativ, formulată de reclamanta C.E. în contradictoriu cu

pârâta C.J.P.T. A anulat Hotărârea nr. 9965 din 30 noiembrie 2006 emisă de

pârâtă. A constatat că reclamanta beneficiază de drepturile prevăzute de Legea

nr. 189/2000 art. 1 lit. c), în calitate de persoană strămutată în altă

localitate, pentru perioada 16 august 1943 - 6 martie 1945, începând cu data de

1 decembrie 2006.

În motivarea

soluției s-a reținut că, reclamanta s-a născut în perioada de strămutare a

familiei sale, a suferit condiții de viață precare, alături de aceasta, în zona

de strămutare, din cauza abandonării în Cadrilater, a agoniselii de o viață,

din cauza persecuțiilor etnice.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C.J.P.T., criticând-o pentru

nelegalitate, susținând în esență că, reclamanta nu poate să beneficieze de

drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin

Legea nr. 189/2000, întrucât nu era născută în anul 1940, când a avut loc

schimbul de populație între Bulgaria și România, nefiind nevoită să-și schimbe

domiciliul.

Examinând

sentința în raport cu motivul de recurs invocat, probele administrate în cauză,

precum și dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este

nefondat.

Este

necontestat că reclamanta C.E. s-a născut la data de 16 august 1943 în comuna

Sinoe județul Constanța, din părinții P.C. și P.T., părinții săi făcând

obiectul unui schimb de populație, urmare Tratatului dintre România și

Bulgaria, semnat la 7 septembrie 1940 la Craiova.

Potrivit

prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000,

beneficiază de prevederile acestei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în

perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6

martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile

enumerate.

Din

interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul

cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii

pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective

în perioada arătată, din motive etnice.

Având în

vedere că, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se

bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele

persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie

înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât

și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin

consecințele care s-au răsfrânt asupra lor.

Acesta este

cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat

sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au

suferit astfel, toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această

situație.

Or, în cauză

este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții

săi au fost strămutați din localitatea de domiciliu din Bulgaria în România a

suferit aceleași consecințe nefavorabile și, prejudicii pe care le-a suferit

familia sa, ca urmare a strămutării.

Că legiuitorul a

urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime și/

sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și

din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G.

nr. 105/1999 și soțului supraviețuitor.

Deci, dacă

legiuitorul a înțeles să acorde o indemnizație lunară soțului supraviețuitor,

care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive

etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii,

copilul care fiind născut în perioada refugiului/ strămutării, a suferit toate

consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a

persecuțiilor etnice.

În

consecință, soluția pronunțată de Instanța de Fond este legală și temeinică,

iar recursul nefondat, urmează a fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) C.

proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge

recursul declarat de C.J.P.T. împotriva sentinței civile nr. 144/ CA din 8

martie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 6 iunie 2007.