ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5750/2008

Deliberând, în condițiile art. 256

C. proc. civ., asupra recursurilor civile de față:

Adresându-se Tribunalului Galați, la

21 decembrie 2005, reclamanta M.O. a contestat, în temeiul Legii nr. 10/2001,

dispoziția nr. 2233/SR din 28 noiembrie 2005 emisă de Primarul Municipiului

Galați, prin care s-a propus acordarea de despăgubiri, în condițiile Titlului

VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul situat în Galați, a cărei

restituire în natură este imposibilă.

Prin acțiune (contestație)

reclamanta a cerut desființarea în parte a dispoziției emise de primar în

sensul că pentru suprafața de teren de 471,14 mp trebuia să se dispună

restituirea în natură.

Soluționând litigiului în primă

instanță, Tribunalul Galați, secția civilă, prin sentința nr. 84 din 18

ianuarie 2007, a admis acțiunea (contestația), a anulat în parte dispoziția nr.

2233/SR din 28 noiembrie 2005 emisă de Primăria Municipiului Galați în sensul

că a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 481,55 mp și a

menținut dispoziția în ce privește acordarea de despăgubiri calculate de

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor vizând construcțiile preluate

în mod abuziv.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a

reținut că imobilul din Galați, compus din casă de locuit și terenul aferent a

fost preluat de la fostul proprietar în mod abuziv, prin naționalizare, în temeiul

Decretului nr. 92/1950 și că reclamanta, în calitate de moștenitoare a fostului

proprietar, este îndreptățită la restituirea în natură a terenului de 481,55 mp

care este liber, în înțelesul Legii nr. 10/2001. Cu privire la casa de locuit

tribunalul a motivat că a fost înstrăinată, legal, foștilor chiriași.

Curtea de Apel Galați, secția

civilă, prin decizia nr. 319/A din 5 septembrie 2007, a respins apelul declarat

de Primăria Municipiului Galați împotriva sentinței civile nr. 84 din 18

ianuarie 2007 a Tribunalului Galați. Prin aceeași decizie, curtea de apel a

respins cererea de intervenție formulată de B.D., B.B. și B.V., actualii

proprietari ai construcției, în interesul pârâtei Primăria Municipiului Galați.

În cuprinsul deciziei, curtea de

apel a dezvoltat considerentele din sentința primei instanțe.

Împotriva deciziei curții de apel au

declarat recurs Municipiul Galați, Consiliul Local al Municipiului Galați și

Primăria Municipiului Galați, precum și intervenienții B.D., B.B. și B.V.

Prin recursul declarat de Municipiul

Galați, Consiliul Local Galați și Primăria Municipiului Galați au fost invocate

dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. și s-au susținut, în esență,

următoarele:

- imobilul revendicat nu poate fi

restituit în natură, reclamanta fiind îndreptățită doar la despăgubiri în

condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005;

- dreptul la acțiune s-a prescris,

iar, pe de altă parte, Consiliul Local Galați hotărăște, conform Legii nr.

215/2001, darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor

proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, atribut ce excede

competențelor instanțelor judecătorești.

Intervenienții au susținut, prin

recursul declarat, că decizia a fost dată cu aplicarea greșită a legii deoarece

reclamanta, prin cererea de chemare în judecată, a solicitat doar măsuri

reparatorii prin echivalent, iar, pe de altă parte, terenul în litigiu nu putea

fi restituit în natură, fiind afectat de lucrări de sistematizare.

Recursurile declarate nu sunt

întemeiate.

Prin Legea nr. 10/2001 a fost

reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada

6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Potrivit art. 1 din această lege, imobilele

preluate în mod abuziv se restituie în natură, iar în cazurile în care

restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin

echivalent.

Imobilul pentru care s-a declanșat

litigiul în prezentul dosar și care a fost preluat în mod abuziv, prin

naționalizare, în temeiul Decretului nr. 92/1950, a fost compus din construcție

cu destinația de locuință și teren.

Construcția a fost înstrăinată, în

temeiul Legii nr. 112/1995, foștilor chiriași, care au formulat cerere de

intervenție în interesul pârâtului Municipiul Galați.

În calitate de moștenitoare a fostului

proprietar, reclamanta a formulat notificare, solicitând măsuri reparatorii în

temeiul Legii nr. 10/2001. Soluționând notificarea, Primarul Municipiului

Galați, prin dispoziția nr. 2233/SR din 28 noiembrie 2005, a propus acordarea

de măsuri reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri în condițiile

Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru întregul imobil – construcție și

teren.

Acceptând că înstrăinarea

construcției s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, reclamanta a

contestat dispoziția emisă de primar numai cu privire la terenul, pe care îl

consideră liber, în înțelesul Legii nr. 10/2001, cerând restituirea în natură a

acestuia.

Pentru identificarea imobilului,

prima instanță a dispus efectuarea unei expertize tehnice.

Prin raportul de expertiză întocmit

de expertul V.B. ( filele 205 – 208 și 223-226 din dosarul primei instanțe )

s-a stabilit că este liberă, în înțelesul Legii nr. 10/2001, și poate fi

restituită în natură o suprafață de teren de 481,55 mp.

Pe baza concluziilor raportului de

expertiză, prima instanță, prin sentința confirmată de instanța de apel, a

dispus restituirea în natură a terenului de 481,55 mp, menținând restul

prevederilor din dispoziția emisă de Primarul Municipiului Galați.

Nu sunt îndreptățite susținerile formulate

prin recursul declarat de Municipiul Galați, Consiliul Local Galați și Primăria

Municipiului Galați că reclamanta ar fi îndreptățită doar la măsuri reparatorii

prin echivalent, deoarece, așa cum s-a argumentat mai sus, potrivit Legii nr.

10/2001, prioritară este restituirea în natură a imobilelor preluate în mod

abuziv, atunci când această restituire este posibilă.

Dreptul la acțiune al reclamantei nu

este prescris. Dispoziția emisă de primar la data de 28 noiembrie 2005 a fost

contestată la instanța competentă, cererea de chemare în judecată fiind

înregistrată la 21 decembrie 2005, deci în termenul stabilit prin Legea nr.

10/2001.

Exercitând controlul judiciar cu

privire la legalitatea dispoziției administrative, instanța de judecată are

competența de a aplica judicios prevederile Legii nr. 10/2001.

Exercitând controlul judiciar cu

privire la legalitatea dispoziției administrative, instanța de judecată are

competența de a aplica judicios prevederile Legii nr. 10/2001.

Nu pot fi primite nici criticile

formulate prin recursul declarat de intervenienți.

Formulând notificarea, reclamanta nu

a cerut doar măsuri reparatorii prin echivalent, ci și restituirea în natură (

filele 3 și 72 din dosarul instanței). Dreptul de proprietate al intervenților

asupra construcțiilor nu este afectat, iar terenul a cărei restituire în natură

s-a dispus nu este afectat de lucrări de sistematizare.

Schițele alăturate raportului de

expertiză atestă că intervenienților le-au rămas, în folosință exclusivă, lângă

trotuarele construcțiilor, un spațiu între limita exterioară a trotuarului de

la casă și gardul de la stradă și o alee de acces între casa de locuit și o

magazie.

Confirmând sentința de restituire în

natură a unei părți din terenul aflat în litigiu, curtea de apel a pronunțat o

hotărâre cu aplicarea corectă a legii.

Verificând susținerile formulate

prin recursul declarat de Municipiul Galați, nu s-a constatat că instanța de

apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății.

Nefiind întemeiate, recursurile

exercitate în cauză vor fi respinse.

Întrucât recurenții au căzut în

pretenții urmează să fie obligați, în temeiul art. 274 C. proc. civ., la

cheltuieli de judecată către reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de pârâții Municipiul Galați prin Primar, Consiliul Local Galați,

Primăria Municipiului Galați și de intervenienții B.D., B.B. și V.B. împotriva

deciziei nr. 319/A din 5 septembrie 2007 a Curții Galați, secția civilă.

Obligă recurenții, în solidar, să

plătească reclamantei M.O. suma de 1.785 lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 13 octombrie 2008.