ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2875/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2875/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prin
încheierea din data de 7 martie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 3680/2003 al
Judecătoriei Zalău, Curtea de Apel Cluj a fost sesizată cu soluționarea
excepției de nelegalitate parțială a certificatului de atestare a dreptului de
proprietate din 10 octombrie 1995, emis de M.L.P.A.T., excepție invocată de
Comuna Someș Odorhei. Judecătoria a trimis cauza spre soluționarea excepției
Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal. Acțiunea
formulată de reclamanta SC Z. SA, prin lichidator SC C.R.L. SRL Zalău, are ca
obiect anularea parțială a titlului de proprietate și anularea intabulării din
C.F.
Curtea de Apel Cluj, secția
de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 50 din data de
1 februarie 2007, a respins excepția de nelegalitate ca inadmisibilă reținând
că actul administrativ a fost emis anterior apariției Legii nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs în termen Comuna Someș Odorhei.
În motivarea recursului s-a
arătat că excepția de nelegalitate a fost invocată după intrarea în vigoare a
Legii nr. 554/2004, iar art. 4 din lege se aplică tuturor actelor
administrative. S-au invocat în același sens dispozițiile art. 27, ale art. 11 alin.
(4) din Legea nr. 554/2004, ale art. 126 alin. (6) din Constituția României și Decizia
nr. 219/2006 a Curții Constituționale.
Verificând cauza, în funcție
de motivarea recursului și având în vedere dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.
Conform art. 31 alin. (1)
din Legea nr. 554/2004, această lege a intrat în vigoare la data de 6 ianuarie
2005.
Potrivit art. 15 alin. (2)
din Constituția României, legea poate dispune numai pentru viitor.
Având în vedere că actul
atacat este un act administrativ individual, emis în anul 1995, sub aspectul
legalității nu poate fi cercetat în condițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Instanța care soluționează fondul pricinii poate soluționa excepția în
conformitate cu principiile generale de drept potrivit cărora, sub imperiul
Legii nr. 29/1990 se soluționa excepția de ilegalitate a unui act
administrativ.
Sunt nefondate susținerile
recurentei în sensul că ar fi aplicabile dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004
deoarece excepția a fost invocată după intrarea în vigoare a noii Legi a
contenciosului administrativ, acest moment neavând relevanță.
Invocarea art. 27 din Legea nr.
554/2004, de asemenea nu are relevanță, întrucât textul se referă la cauzele de
contencios administrativ aflate pe rol la data intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004
și nu la alte cauze, cum este cea de față, de la Judecătoria Zalău, care are natură civilă.
De asemenea, nici art. 11 alin.
(4) din Lege nu are aplicabilitate în cauză, întrucât textul are în vedere
actele normative și nu actele administrative individuale.
Nu are legătură cu prezenta
cauză nici Decizia nr. 219/2006 a Curții Constituționale care, în considerente,
amintește de dispozițiile art. 126 alin. (6) din Constituția României, care
prevăd că, de principiu, controlul judecătoresc al actelor administrative este
garantat.
În situația de față este în
discuție aplicarea în timp a legii, care este guvernată de principiul
constituțional înscris în art. 15 alin. (2) din Constituția României, mai sus
amintit.
Pentru considerentele expuse
recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând motive de casare din
oficiu conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Comuna Someș Odorhei prin primar împotriva sentinței civile nr. 50 din 1
februarie 2007 a Curții de Apel Cluj. secția comercială și de contencios
administrativ, ca nefondat.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 5 iunie 2007.