ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.06.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3185/2007

HOTĂRÂRE
21.06.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3185/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 6

februarie 2007 recurentul R.V. a invocat în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea

nr. 554/2004, excepția nelegalității certificatului de atestare a dreptului de

proprietate, Seria M07 nr. 1682 din 14 noiembrie 1996 emis de către Ministerul

Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale în favoarea SC A. SA, pentru

suprafața de 4372 mp, motiv pentru care a solicitat suspendarea judecării

cauzei, în vederea soluționării excepției mai sus menționate.

Tribunalul Cluj prin încheierea din 7

februarie 2007 a dispus suspendarea judecării cauzei conform dispozițiilor art.

4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, până la soluționarea excepția de

nelegalitate invocată și, a înaintat dosarul Secției Comerciale și de contencios

administrativ a Curții de Apel Cluj, în vederea soluționării acestei excepții.

În motivarea excepției, reclamantul a

arătat că suprafața de teren trecută în certificat îi aparține lui, în calitate

de moștenitor al tatălui său, și că, nu a fost trecută niciodată în

proprietatea statului, ci doar în folosință, astfel că, nu putea fi atribuită SC

Astfel sesizată Curtea de Apel Cluj la

termenul din 27 martie 2007 a invocat din oficiu excepția inadmisibilității

excepției de nelegalitate reținând că: legalitatea unui act administrativ se

verifică și se apreciază în raport cu prevederile legale în vigoare la data

adoptării sau emiterii actului administrativ și că, procedura specială

reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004 este aplicabilă numai actelor

administrative cu caracter individual care, au fost adoptate sau emise după

intrarea în vigoare a acestui act normativ.

Împotriva acestei sentințe considerată

nelegală și netemeinică a declarat recurs reclamantul R.V.

Recurentul a susținut că:

- În raport de data când a luat

cunoștință de certificatul atacat respectiv în cursul lunii februarie 2005

instanța în mod greșit a admis excepția inadmisibilității invocării excepției

de nelegalitate, întrucât la acea dată era în vigoare Legea nr. 554/2004, fapt

care, din punct de vedere procedural făcea aplicabil art. 4 din acest act

normativ.

- În mod greșit instanța a admis excepția

inadmisibilității invocării excepției de nelegalitate pe considerentele

reținute în motivare referitoare la neretroactivitatea legii civile, întrucât

art. 4 din Legea nr. 554/2004 conferă doar cadrul procedural de analizare a

legalității actului, pe fond, motivele urmând a fi analizate în raport cu

legislația în vigoare la momentul emiterii actului.

- În condițiile în care cercetarea

legalității certificatului pe cale de excepție conform art. 4 din Legea nr.

554/2004 este singura modalitate de atacare a certificatului de atestare a

dreptului de proprietate, instanța i-a încălcat orice posibilitate de dovedire

a dreptului său, încălcându-i-se astfel dreptul la un proces echitabil așa cum

prevăd dispozițiile art. 5 din C.E.D.O.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr.

554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată

oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea

părții interesate. Întrucât legea nu face nici o distincție, pot forma obiect

al excepției de nelegalitate atât actele administrative unilaterale individuale

cât și actele administrative normative.

În cazul actului administrativ unilateral

individual, prevederea menționată a fost interpretată în sensul că excepția de

nelegalitate este admisibilă numai pentru actele emise sau adoptate după

intrarea în vigoare a Legii nr. 554/2004, din considerentele rezultate din

aplicarea principiului stabilității raporturilor juridice și din interpretarea sistematică

și istorică – teleologică a legii.

Prin urmare, în cauză, instanța de fond,

văzând că actul cu privire la care s-a invocat excepția de nelegalitate are

caracter individual (certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra

terenului) și a fost emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 în

mod corect a admis excepția inadmisibilității invocării excepției de

nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate Seria M07

nr. 1682 din 14 noiembrie 1996 emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației

și a respins cererea reclamantului.

Examinând și din oficiu hotărârea atacată

sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și neconstatându-se existența

vreunui motiv de casare recursul urmează a fi respins ca nefondat.

Respinge recursul declarat de R.V.

împotriva sentinței civile nr. 180 din 27 martie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21

iunie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-02-21
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1125/2007
ntele E.E. și G.I.A. Autoarele excepției au solicitat anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis de M.A.P., succesorul în drepturi fiind azi M.A.P.D.R., prin care s-a atestat că terenul în suprafa
ÎCCJ 2009-11-05
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4883/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din data de 7 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, a fost sesizată Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de cont
ÎCCJ 2007-06-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3009/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 6 ianuarie 2004 reclamanta D.D. a chemat în judecată Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și SC C. SA Ar
ÎCCJ 2008-06-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2589/2008
certificatul de atestare a dreptului de proprietate nr. PP/2002 - este de 1 ha., 4.500 m.p., în condițiile în care le-a fost eliberată adeverința din 12 octombrie 1991 asupra unei suprafețe totale de 2,37 ha. Pe cale de consecință, recurenț
ÎCCJ 2005-04-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 150/2006
erea acțiunii sale, în sensul anulării parțiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate eliberat pentru SC A. SA Dej. Recurenta a susținut că instanța de fond a admis greșit excepția inadmisibilității acțiunii și a precizat
Sursă