ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1313/2008

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 260 din 06 iunie 2007 a Tribunalului Vrancea,

în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a

faptelor săvârșite de inculpatul SC din infracțiunea

de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (4) și (5) C. pen., în

infracțiunea de

înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) și (4) C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și infracțiunea prevăzută de art. 84

pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., texte de

lege în baza cărora inculpatul SC a fost condamnat la:

- o pedeapsă de un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals

în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen.;

- o pedeapsă de un an închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 84 pct. 2 din

Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiuni prevăzută

de art. 215 alin. (1) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b)

C. pen., s-au contopit pedepsele de

mai sus și s-a dispus

ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa de 4 ani

închisoare, sporită la 5 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie

a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a), b și c) C. pen.

A fost obligat inculpatul să plătească părților civile contravaloarea

mărfurilor achiziționate și dobânda aferentă acestor sume până la executarea

efectivă, după cum urmează:

- 19.532 lei către partea civilă SC Z.S.I.L. Voluntari;

-

64.496 lei către partea civilă SC

O.H.C.

SRL Voluntari;

- 18.427,48 lei către partea civilă SC V.R.G. lași;

-

67.590,67 lei către partea civilă

SC T. S.RL

București;

- 14.420,34 lei către partea civilă SC S.T. SRL București;

- 3.556,41 lei către partea civilă SC P. SRL Tecuci. Conform

dispozițiilor art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la

plata sumei de 1.200 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima

instanță a reținut, în fapt,

că, la data de 25 octombrie 2005,

inculpatul SC s-a prezentat la Oficiul Registrului Comerțului Vrancea, unde, pe

proprie răspundere, a dat o declarație în care a precizat că îndeplinește

„condițiile legale prevăzute de legislația în vigoare, pentru deținerea și

exercitarea calității de asociat, administrator la SC M.P.O., cu sediul în

Focșani, județul Vrancea”. Statutul acestei societăți a fost modificat în

sensul desemnării ca administrator a inculpatului, care a dobândit părți

sociale prin cesiune, potrivit înscrisului sub semnătură privată din data de 25

octombrie 2005, act adițional cu dată certă primită potrivit încheierii nr. 364

din 25 octombrie 2005 a Cabinetului individual de Avocatură I.Ș. din Focșani.

Potrivit dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 31/1990 (în numerotarea

valabilă la data săvârșirii faptei) nu pot fi administratori, directori sau

reprezentanți ai societății persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile

sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, uz

de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită,

precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege.

Inculpatul SC nu putea fi administrator al SC M.P.O. SRL Focșani

deoarece, din fișa de cazier, rezultă că prin sentința penală nr. 36 din 24

ianuarie 2001 a Tribunalului Vrancea, definitivă prin neapelare, la data de 12

februarie 2001, a fost condamnat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni,

printre care infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2),

(3) și (5) C. pen. și infracțiunea de fals intelectual în înscrisuri oficiale, prevăzută

de art. 288 C. pen.

În aceste condiții, fapta inculpatului S.C. de a se prezenta la Oficiul

Registrului Comerțului Vrancea și de a declara pe proprie răspundere că îndeplinește

condițiile prevăzute de lege pentru deținerea și exercitarea calității de

administrator al SC M.P.O. SRL Focșani, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen.

Referitor la cea dea doua acuzație adusă, s-a reținut că faptele

inculpatului SC care, în calitate de administrator al SC M.P.O. SRL Focșani, a

achiziționat de la SC T. SRL Brașov mărfuri în valoare de 67.590,67 lei și de

la SC P. SRL Tecuci mărfuri în valoare de 3.356, 41 lei iar pentru plata

acestora a emis file C.E.C., întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. (2) din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., deoarece, administratorii acestor societăți, N.C.V. și

A.A.I., au cunoscut că, la data emiterii filelor C.E.C., în contul SC M.P.O.

SRL Focșani nu exista provizia necesară.

S-a reținut că faptele inculpatului SC care, în calitate de

administrator al SC M.P.O. SRL Focșani, a achiziționat de la de la SC Z.S.I.L. SRL

Voluntari produse în valoare de 19.532 lei, de la SC O.H.C. SRL Voluntari

mărfuri în valoare de 64,496 lei, de la SC V.R.G. lași mărfuri în valoare de

18.427, 48 lei și de la SC S.T. SRL București mărfuri în valoare de

14.420,34 lei iar pentru plata acestor produse a

emis file C.E.C., deși știa că

societatea pe care o administrează nu are

disponibil în cont, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen.

S-a reținut că nu poate fi reținută forma agravantă a infracțiunii de

înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 215 alin. (5) C.

pen., deoarece valoarea totală a prejudiciului cauzat celor patru societăți

comerciale menționate mai sus, nu depășește limita de 200.000 lei, prevăzută de

art. 146 C. pen.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal,

inculpatul SC și partea civilă S.C V.R.G. SRL lași.

Inculpatul SC nu și-a motivat în scris apelul și, deși legal citat, nu

s-a prezentat în instanță pentru a-și susține oral motivele de

apel. Apărătorul desemnat din oficiu pentru

inculpat a criticat hotărârea pe

motive de netemeinicie, susținând că

pedeapsa de 5 ani închisoare este prea mare.

Partea civilă SC V.R.G. lași a criticat hotărârea pe

motive de nelegalitate, susținând că în mod

greșit inculpatul a fost obligat

doar la plata sumei de 18.427,48 lei,

cu titlul de despăgubiri civile, în condițiile în care, din facturile fiscale

și filele C.E.C. depuse la dosar, rezultă că valoarea totală a prejudiciului

este de 41.304,04 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă.

Prin decizia penală nr. 173/ A din 9 octombrie 2007 pronunțată de

Curtea de Apel Galați, secția penală, s-a admis apelul declarat de partea

civilă S.C V.R.G. SRL lași și, în consecință, s-a desființat sentința în partea

privind latura civilă, majorându-se cuantumul despăgubirilor civile la care

inculpatul SC a fost obligat către partea civilă S.C V.R.G. SRL lași de la suma

de 18.427,48 lei la suma de 41.304,04 lei. S-au menținut celelalte dispoziții

ale sentinței penale apelate și s-a respins ca nefondat apelul declarat de

inculpatul SC, acesta fiind obligat la plata sumei de 250 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a

reținut că, din documentele

existente la dosarul de

urmărire penală, rezultă că inculpatul SC, în calitate de administrator al SC P.O.

SRL Focșani, a achiziționat de la SC V.R.G. SRL lași, cu factura fiscală seria

ISVDK nr. 2504141 din 07 aprilie 2006, mărfuri în valoare de 22.876,56 lei și

cu factura fiscală seria ISVDK nr. 2504183 din 01 mai 2006, mărfuri în valoare

de 18.427,48 lei.

Pentru plata produselor de mai sus, inculpatul SC a emis fila C.E.C.,

în valoare de 22.876,56 lei și fila C.E.C. în valoare de 18.427, 48 lei.

Conform mențiunilor făcute de F., ambele file C.E.C. au fost refuzate

la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont și client aflat în

interdicție bancară.

În aceste condiții, este cert că valoarea totală a prejudiciului cauzat

părții civile S.C V.R.G. SRL lași și care nu a fost recuperat este de 41.304.04

lei (22.876,56 lei + 18.427,48 lei).

În ceea ce privește apelul declarat de inculpat, a reținut că prima

instanță a efectuat o judicioasă operațiune de

individualizare atunci când a

stabilit pedepsele aplicate pentru fiecare

infracțiune în parte, pedepsele aplicate fiind în limitele stabilite de lege,

unele chiar foarte apropiate de limita minimă prevăzută de lege și aceasta în

condițiile în care inculpatul a mai fost condamnat pentru astfel de

infracțiuni, este cercetat și în alte cauze penale pentru același gen de

infracțiuni, s-a sustras atât de la

urmărirea

penală cât și de la cercetarea judecătorească și nu a depus nici

un

efort pentru acoperirea prejudiciilor cauzate celor șase societăți

comerciale. Totodată, sporul de numai un an

aplicat ca urmare a contopirii

celor trei pedepse este modic dar se

încadrează în limitele prevăzute de lege iar, în ceea ce privește modalitatea

de executare, elementele de individualizare de mai sus dar și cuantumul

pedepsei rezultante aplicate dovedesc cu prisosință că singura modalitate

posibilă este privarea de libertate.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs

inculpatul, criticând ambele hotărâri pentru netemeinicie, întrucât pedeapsa

aplicată este disproporționată față de împrejurările comiterii faptei și

circumstanțele sale personale.

Examinând decizia recurată prin prisma cazului de casare prevăzută de

art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.,

Înalta Curte constată că recursul

declarat de inculpat sub aspectul

individualizării pedepsei nu este întemeiat.

Sub acest aspect, Înalta Curte apreciază că circumstanțele personale

invocate de inculpat în prezentul dosar pentru reducerea pedepsei au fost deja

avute în vedere la stabilirea pedepselor într-un cuantum orientat spre minimul

special prevăzut de lege, ce a fost sporit modic avându-se în vedere

specializarea inculpatului în săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni, situație

în care se poate aprecia că instanța de fond chiar a dat dovadă de clemență

nejustificată. Ca atare, solicitarea de a se reduce pedeapsa rezultantă este

nefondată având în vedere atât împrejurările și modalitatea de săvârșire a

faptelor, cât și perseverența infracțională a inculpatului, care a mai săvârșit

anterior același gen de fapte și, deși a intervenit reabilitarea, nu se poate

face abstracție de conduita sa infracțională precum și de faptul că nu pedeapsa

anterioară nu și-a atins scopul scontat.

Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că nu există

motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform

dispozițiilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în

baza

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., va respinge recursul formulat

de inculpat ca nefondat,

constatând că nu sunt motive care să justifice o reducere a pedepsei aplicate,

aceasta fiind aptă să asigure reeducarea inculpatului, prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni dar și o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale.

Conform dispozițiilor art. 192 alin. (2) din același cod, recurentul

inculpat va fi obligat la cheltuielile judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul SC împotriva

deciziei penale nr. 173/ A din 9 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel

Galați, secția penală.

Obligă recurentul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 9 aprilie 2008.