ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 416/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată,

la data de 9 ianuarie 2006, și precizată ulterior reclamanta I.V. a chemat în

judecată pârâții SC I. SRL Suceava, B.A. și G.V.A. solicitând ca în baza

sentinței ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de

vânzare-cumpărare încheiat la 1 noiembrie 2005, autentificat de Judecătorul

sindic prin încheierea de autentificare din 2 noiembrie 2005 dată în dosarul nr.

5243/2005 al Tribunalului Suceava încheiat de pârâte.

În motivarea cererii

reclamanta a arătat că, prin sentința nr. 2631 din 24 mai 2000 pronunțată de

Judecătoria Suceava, a fost admisă acțiunea pe care a formulat-o împotriva SC Z.

SA Suceava, sens în care a fost perfectat contractul de vânzare-cumpărare

încheiat între ea și SC Z. SA Suceava în calitate de vânzător, având ca obiect

transmiterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 20 situat în

Suceava str. Dimitrie Cantemir la prețul de 1.875.723 lei vechi pe care l-a

achitat integral, respectiva sentință ținând loc de act autentic de

vânzare-cumpărare.

A mai arătat reclamanta că

în anul 2006 toate apartamentele din blocul respectiv au fost vândute de SC I. SRL

Suceava în calitate de lichidator al debitoarei falite SC Z. pârâților la un

preț derizoriu de 71,400 lei cu TVA inclus.

Totodată reclamanta a mai

arătat că noii proprietari au intabulat dreptul de proprietate în Cartea

funciară deși ea, în calitate de proprietară în baza sentinței arătate

intabulase dreptul de proprietate.

Tribunalul Suceava, secția

comercială, prin sentința nr. 336 din 8 februarie 2007, a respins, ca nefondată,

acțiunea.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța se fond a reținut că reclamanta în sprijinul acțiunii privind

constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat

între alte părți (pentru vânzarea lucrului altuia) nu a făcut dovada fraudei și

relei credințe a părților contractante, reținând în esență că vânzarea lucrului

altuia nu este sancționată cu nulitatea absolută, iar pe de altă parte

înscrisurile din CF existente la momentul încheierii contractului au evidențiat

faptul că imobilul în litigiu era grevat de un drept de ipotecă. În atare

situație, creditorul ipotecar avea dreptul să urmărească imobilul în mâna

oricui s-ar fi aflat, iar încheierea contractului de vânzare-cumpărare din 1

noiembrie 2005 fiind rezultatul firesc al executării unei creanțe, în cadrul

procedurii de faliment începute împotriva debitoarei falite SC Z. SA Suceava.

Împotriva acestei sentințe a

promovat apel reclamanta invocând aceleași motive ca cele din susținerea

acțiunii.

Curtea de Apel Suceava, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 63 din 11

iunie 2007, a respins apelul ca nefondat.

În fundamentarea soluției,

instanța de control judiciar, a reținut că reclamanta – apelantă a dobândit imobilul

în discuție în baza sentinței nr. 2649 din 20 iunie 2002 a Judecătoriei

Suceava, grevat de sarcini și aceasta motivat de faptul că debitoarea SC Z. SA

Suceava a încheiat contractul de ipotecă sub nr. 3337 din 23 aprilie 1996 în

favoarea F., pentru un credit de 25.000 dolari S.U.A.

Pe cale de consecință,

ipoteca constituită în favoarea creditoarei F. era opozabilă

reclamantei-apelante și aceasta a cunoscut deci că apartamentul era grevat de

sarcini.

Executarea ipotecii

constituită asupra întregului imobil s-a făcut ca urmare a vânzării dispuse de

judecătorul sindic și efectuate de lichidatorul judiciar în dosarul de faliment

nr. 5243/2000, iar contractul de vânzare-cumpărare încheiat de adjudecătorii

cumpărători intimați fac dovada că aceștia au dobândit imobilul în întregime

liber de sarcini.

De asemenea, s-a reținut că

prețul la care s-a făcut vânzarea la licitația publică a imobilului în cadrul

dosarului de faliment, nu poate fi cenzurat atâta timp cât vânzarea s-a făcut

în urma adjudecării la licitație publică, acest aspect putând fi invocat pe

calea unei acțiuni privind anularea licitației.

Împotriva soluției instanței

de apel a declarat recurs reclamanta prin care reia criticile formulate în

apel, din conținutul acestora rezultând că se referă la dispozițiile art. 304 pct.

7, 8 și 9 C. proc. civ.

Astfel, susține că a fost

ignorat faptul că a fost vorba despre o vânzare directă și nu licitație, că nu

a fost citată în dosarul de faliment. De asemenea, consideră că nu se poate

trece peste sentința nr. 2649 din 20 iunie 2002 prin care s-a asigurat

transmiterea dreptului de proprietate asupra apartamentului în discuție, care

ține loc de act de vânzare-cumpărare.

Având în vedere că din

conținutul motivelor de recurs s-a putut face încadrarea în cadrul celor

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., excepția nulității ridicată de intimată nu

poate fi reținută.

Recursul este fondat.

Din actele dosarului rezultă

că reclamanta-recurentă a dobândit imobilul așa cum se afla în patrimoniu SC Z.

adică grevat de sarcini și anume ipoteca constituită prin contractul de ipotecă

nr. 3337 din 23 aprilie 1996 în favoarea creditoarei F.

Potrivit art. 1746 alin. (1)

și (3) C. civ., ipoteca grevează bunul iar nu persoana care a constituit

ipoteca și dă dreptul creditorului ipotecar să urmărească bunul în mâna oricui

s-ar afla chiar dacă proprietarul urmărit nu este debitorul creditorului

ipotecar.

Prin încheierea contractului

de vânzare – cumpărare, adjudecătorii cumpărători, intimații au dobândit

imobilul liber de sarcini, așa cum rezultă și din contractul de

vânzare-cumpărare autentificat de Tribunalul Suceava prin încheierea de

autentificare din 2 noiembrie 2005, fiind astfel finalizată procedura de

executare a ipotecii.

Prin încheierea contractului

de vânzare-cumpărare, adjudecătorii au dobândit imobilul în cauză, iar, ca

urmare a executării ipotecii care greva întregul imobil recurenta-reclamantă a

pierdut dreptul de proprietate asupra apartamentului său.

În aceste condiții, văzând

dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității

recursului.

Respinge recursul declarat

de reclamanta I.V., împotriva deciziei nr. 63 din 11 iunie 2007 pronunțată de

Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 februarie 2008.