ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2225/2008

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 36 din

11 martie 2008, pronunțată în dosarul nr. 285/33/2008, Curtea de Apel Cluj a

respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul Z.I. în temeiul art.

278

1

C. proc. pen., împotriva rezoluției din 19 decembrie 2008 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, prin care s-a dispus neînceperea

urmăririi penale față de S.Ș., privind infracțiunea prevăzută de art. 246 C.

pen.

În motivarea hotărârii,

instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Z.I., s-a adresat

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj cu plângere, în sensul art. 221 C.

proc. pen., solicitând tragerea la răspundere a magistratului procuror Z.S.

pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., constând în aceea că prin

rezoluția dispusă la 10 decembrie 2002 în dosarul nr. 609/P/1998 a dispus

încetarea urmăririi penale față de numitul D.G. scoaterea de sub urmărire

penală față de M.I. și neînceperea urmăririi penale față de L.Z. pentru

infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. și 3 C. pen., art. 289 C. pen., art. 31

din Legea nr. 87/1994, art. 40 din Legea nr. 82/1991 și art. 194 din Legea nr. 41/1990,

fără să comunice această soluție părților civile.

Actele premergătoare

efectuate în verificarea rezoluției atacate au confirmat că nu există indicii

din care să rezulte săvârșirea de către magistratul procuror a infracțiunii de

abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, așa cum se pretinde.

Astfel, în cauza penală în

care s-a dispus rezoluția anterior indicată, au fost peste 1000 de părți

vătămate, constituite părți civile, comunicarea către acestea fiind imposibilă

cheltuielile ocazionate de această corespondență fiind mari.

În plus, petiționarul, în

calitate de persoană vătămată, a solicitat la 7 aprilie 2006 să-i fie comunicat

stadiul cercetărilor, răspunzându-i-se de parchet la data de 11 iulie 2006,

nefiind astfel prejudiciat, încât termenul pentru contestarea soluției, curgea

de la această dată și nu de la data adoptării soluției.

Constatând că rezoluția este

legală și temeinică instanța de fond urmare respingerii plângerii

petiționarului a menținut soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă față

de magistratul procuror S.S.

În termenul legal,

petiționarul a formulat recurs, susținând prin memoriul depus nelegalitatea

hotărârii. Drept consecință, solicită casarea sentinței, desființarea

rezoluției și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi

penale.

Examinând recursul, în

raport de dispozițiile art. 385

15

alin. (6) C. proc. pen., instanța

constată nefondată calea de atac pentru considerentele care vor fi arătate.

În procedura reglementată de

art. 278

1

C. pen., prima instanță a efectuat un control judiciar care

vizează legalitatea și temeinicia rezoluției de netrimitere în judecată.

Așa cum judicios a

interpretat instanța de fond, actele premergătoare efectuate nu au confirmat

existența unor date din care să rezulte că s-a săvârșit de către magistratul

procuror S.S. infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., faptă descrisă în

plângere ca mod de sesizare al organelor de urmărire penală.

Necomunicarea soluției

dispusă în cauza penală în care figurau peste 1000 de părți civile, de

procurorul de caz, nu a vătămat interesele acestora, nici pe cele ale

petiționarului, care a intrat în posesia acestei comunicări urmare demersurilor

proprii.

Începând cu această dată,

partea nemulțumită de sesizarea putea uza de dreptul de a ataca cu plângere

rezoluția din 10 decembrie 2002.

În raport de cele expuse și

constatându-se existența cazului prevăzut de art. 10 lit. d) C. proc. pen.,

prima instanță motivat, legal și temeinic a menținut rezoluția atacată, nefiind

întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor, faptă prevăzută de art. 246 C. pen.

Cum la examinarea din

oficiu, nu se constată temeiuri care să justifice reformarea hotărârii,

recursul petiționarului, va fi respins ca nefondat.

În temeiul art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare

statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de recurentul petiționar Z.I. împotriva sentinței penale nr. 36

din 11 martie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă recurentul petiționar

la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 iunie 2008.