ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 144/2008

Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 90 din 28 iunie 2007 a Tribunalului București, secția a II- a penală, în baza art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen., au fost condamnați inculpații J.C. și A.B. la pedepse de câte 8 ani închisoare. A fost dedusă prevenția inculpaților, de la 21 iunie 2006 la zi, și a fost menținută starea de arest a ambilor inculpați. S-a dispus, în baza art. 17 din Legea nr. 143/2000, confiscarea cantității de 1688,99 gr. heroină a ambalajelor cu urmă de droguri și a patru tije metalice cu urme de heroină, depuse la dosar, în vederea distrugerii.

În temeiul art. 117 alin. (1) C. pen., raportat la art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a luat, față de inculpați măsura de siguranță a expulzării, după executarea pedepsei închisorii. În baza art. 162 alin. (1) C. pen., s-a dispus restituirea sumei de 325 euro găsită și ridicată de la inculpatul A.B. și a sumei de 290 euro găsită și ridicată de la inculpatul J.C. Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că, în urma unui control efectuat, la data de 21 iunie 2006, orele 4,40 asupra unui autocar care intrase în România prin P.C.T.F. Vama Veche, inculpații J.C. și A.B. au fost găsiți cu droguri . Astfel, în geanta de voiaj a inculpatului J.C.

a fost descoperită în conținutul unor tuburi de pastă de dinți, de șampon, de spumă de ras, în suporturile extensibile din metal ale genții precum și în două pungi de plastic găsite în regiunea gambelor inculpatului, cantitatea de 1447,37 gr. heroină. Totodată, în geanta de voiaj a inculpatului A.B. s-a descoperit un tub de spumă de ras care conținea cantitatea de 221,62, gr. de heroină. Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații J.C. și A.B. Prin decizia penală nr. 302/ A din 19 septembrie 2007, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a desființat sentința penală atacată și, în rejudecare, a majorat pedepsele aplicate inculpaților, de la 8 ani închisoare la 10 ani închisoare.

A dispus confiscarea cantității totale de 1660,25 gr. de heroină, rămasă în urma analizelor de laborator. A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați, a dedus prevenția acestora, de la data de 21 iunie 2006 la zi, și a menținut starea de arest a ambilor inculpați, pe care i-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat și către apărătorul desemnat din oficiu. Împotriva deciziei penale a instanței de apel au declarat recurs inculpații, criticând-o pentru motivele arătate în partea introductivă a prezentei decizii. Examinând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate de inculpați și din oficiu, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții inculpați J.C.

și A.B., pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează. Critica recurenților constând în aceea că ei nu au calitatea de autori ai infracțiunii de trafic internațional de droguri, ci de complici, precum și cea referitoare la solicitarea de a fi achitați, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru lipsa intenției, sunt neîntemeiate și nu pot fi primite. Inculpații au fost trimiși în judecată și condamnați pentru comiterea în calitate de autori a infracțiunii de introducere în țară, fără drept, a drogurilor de mare risc prevăzută de art. 3 alin. (1) și (3) din Legea nr. 143/2000 și nu pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri, cum greșit susține acesteia. Calitatea de autori și nu de complici ai inculpaților la comiterea infracțiunilor pentru care au fost condamnați este cert dovedită.

Astfel, susținerile inculpatului J.C., potrivit cărora nu avea cunoștință de conținutul real al bunurilor ce i-au fost încredințate pentru transport de un cetățean turc, nu se coroborează cu restul probator din dosar. În acest sens, împrejurarea că inculpatul a ascuns bunurile în ciorapii de damă prinși de gambele sale, relevă că acesta avea reprezentarea faptului că transporta substanțe cu caracter clandestin, interzise de lege. Apoi, faptul că pentru transportul efectuat, inculpatul urma să primească o sumă importantă de 500 euro, nejustificat de mare dacă bunurile transportate ar fi fost unele obișnuite, este, de asemenea, edificator și relevă că el cunoștea natura ilicită a bunurilor transportate.

Prin urmare intenția inculpatului J.C. de a comite infracțiunea de introducere în țară, fără drept, a drogurilor de mare risc, reiese cu certitudine, astfel că cererea sa de achitare este nefondată. Nici cererea de achitare formulată de recurentul inculpat A.B., pentru lipsa intenției, nu poate fi reținută. În acest context, Înalta Curte constată că explicația inculpatului A.B., în sensul că sprayul cu heroină, găsit asupra sa l-ar fi primit de la inculpatul J.C. spre păstrare, urmând să i-l restituie în România, se află într-o contradicție vădită cu versiunea acestui din urmă inculpat, care a declarat că i-a făcut cadou sprayul în cauză inculpatului A.B. De asemenea, din procesul verbal de percheziție întocmit de organele de urmărire penală, rezultă că cetățeanul turc A.B.

s-a aflat într-o stare de agitație vizibilă în momentul efectuării controlului asupra numitului J.C., stare care nu s-ar fi justificat, în situația în care, acest inculpat nu ar fi avut nici un fel de implicare în săvârșirea infracțiunii de introducere a drogurilor în România. Nici motivul de recurs privind reducerea pedepselor invocat de recurenții inculpați nu se justifică. Înalta Curte apreciază că instanța de apel, menținând circumstanțele atenuante reținute de prima instanță, a majorat corect pedepsele inculpaților, considerând că numai în acest fel scopul educativ și funcțiile preventive și sancționatorii ale pedepselor pot fi îndeplinite. Reindividualizarea pedepselor efectuată de instanța de control judiciar a avut în vedere, în mod just, gradul de pericol social al faptei comise de inculpați și conduita procesuală a acestora, care au negat comiterea faptelor, în pofida împrejurării că au fost prinși în flagrant.

Critica recurenților inculpați, privind executarea pedepselor în țara de origine nu poate fi reținută, transferul persoanelor condamnate în vederea executării pedepsei putând avea loc în condițiile Legii nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală. Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații J.C. și A.B. împotriva deciziei penale nr. 302/ A din 19 septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. În temeiul art. 385 17 alin. (4) C. proc. pen., raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedepsele aplicate inculpaților durata reținerii și arestării preventive de la 21 iunie 2006 la zi.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar onorariul interpretului de limbă turcă va fi plătit din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții inculpați J.C. și A.B. împotriva deciziei penale nr. 302/ A din 19 septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedepsele aplicate inculpaților, durata reținerii și arestării preventive de la 21 iunie 2006 la 17 ianuarie 2008. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul interpretului de limbă turcă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 ianuarie 2008.