ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 144/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 144/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursurilor de față:
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 90
din 28 iunie 2007 a Tribunalului București, secția a II- a penală, în baza art.
3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76
lit. a) C. pen., au fost condamnați inculpații J.C. și A.B. la pedepse de câte
8 ani închisoare.
A fost dedusă prevenția
inculpaților, de la 21 iunie 2006 la zi, și a fost menținută starea de arest a
ambilor inculpați.
S-a dispus, în baza art. 17
din Legea nr. 143/2000, confiscarea cantității de 1688,99 gr. heroină a
ambalajelor cu urmă de droguri și a patru tije metalice cu urme de heroină,
depuse la dosar, în vederea distrugerii.
În temeiul art. 117 alin.
(1) C. pen., raportat la art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a luat, față de inculpați
măsura de siguranță a expulzării, după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 162 alin. (1) C.
pen., s-a dispus restituirea sumei de 325 euro găsită și ridicată de la
inculpatul A.B. și a sumei de 290 euro găsită și ridicată de la inculpatul J.C.
Inculpații au fost obligați
la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut, în esență, că, în urma unui control efectuat, la
data de 21 iunie 2006, orele 4,40 asupra unui autocar care intrase în România
prin P.C.T.F. Vama Veche, inculpații J.C. și A.B. au fost găsiți cu droguri .
Astfel, în geanta de voiaj a
inculpatului J.C. a fost descoperită în conținutul unor tuburi de pastă de dinți,
de șampon, de spumă de ras, în suporturile extensibile din metal ale genții precum
și în două pungi de plastic găsite în regiunea gambelor inculpatului,
cantitatea de 1447,37 gr. heroină.
Totodată, în geanta de voiaj
a inculpatului A.B. s-a descoperit un tub de spumă de ras care conținea cantitatea
de 221,62, gr. de heroină.
Împotriva acestei sentințe
au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații J.C.
și A.B.
Prin decizia penală nr. 302/
A din 19 septembrie 2007, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și
pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul declarat de Parchetul de
pe lângă Tribunalul București, a desființat sentința penală atacată și, în rejudecare,
a majorat pedepsele aplicate inculpaților, de la 8 ani închisoare la 10 ani închisoare.
A dispus confiscarea
cantității totale de 1660,25 gr. de heroină, rămasă în urma analizelor de
laborator.
A respins, ca nefondate,
apelurile declarate de inculpați, a dedus prevenția acestora, de la data de 21
iunie 2006 la zi, și a menținut starea de arest a ambilor inculpați, pe care
i-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat și către apărătorul
desemnat din oficiu.
Împotriva deciziei penale a
instanței de apel au declarat recurs inculpații, criticând-o pentru motivele
arătate în partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând actele și
lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate de inculpați și
din oficiu, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de
recurenții inculpați J.C. și A.B., pentru considerentele ce se vor arăta în
cele ce urmează.
Critica recurenților constând
în aceea că ei nu au calitatea de autori ai infracțiunii de trafic
internațional de droguri, ci de complici, precum și cea referitoare la solicitarea
de a fi achitați, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru lipsa
intenției, sunt neîntemeiate și nu pot fi primite.
Inculpații au fost trimiși
în judecată și condamnați pentru comiterea în calitate de autori a infracțiunii
de introducere în țară, fără drept, a drogurilor de mare risc prevăzută de art.
3 alin. (1) și (3) din Legea nr. 143/2000 și nu pentru infracțiunea de trafic internațional
de droguri, cum greșit susține acesteia.
Calitatea de autori și nu de
complici ai inculpaților la comiterea infracțiunilor pentru care au fost
condamnați este cert dovedită.
Astfel, susținerile
inculpatului J.C., potrivit cărora nu avea cunoștință de conținutul real al
bunurilor ce i-au fost încredințate pentru transport de un cetățean turc, nu se
coroborează cu restul probator din dosar.
În acest sens, împrejurarea
că inculpatul a ascuns bunurile în ciorapii de damă prinși de gambele sale,
relevă că acesta avea reprezentarea faptului că transporta substanțe cu
caracter clandestin, interzise de lege.
Apoi, faptul că pentru
transportul efectuat, inculpatul urma să primească o sumă importantă de 500 euro,
nejustificat de mare dacă bunurile transportate ar fi fost unele obișnuite,
este, de asemenea, edificator și relevă că el cunoștea natura ilicită a
bunurilor transportate.
Prin urmare intenția
inculpatului J.C. de a comite infracțiunea de introducere în țară, fără drept,
a drogurilor de mare risc, reiese cu certitudine, astfel că cererea sa de
achitare este nefondată.
Nici cererea de achitare formulată
de recurentul inculpat A.B., pentru lipsa intenției, nu poate fi reținută.
În acest context, Înalta
Curte constată că explicația inculpatului A.B., în sensul că sprayul cu
heroină, găsit asupra sa l-ar fi primit de la inculpatul J.C. spre păstrare,
urmând să i-l restituie în România, se află într-o contradicție vădită cu
versiunea acestui din urmă inculpat, care a declarat că i-a făcut cadou sprayul
în cauză inculpatului A.B.
De asemenea, din procesul
verbal de percheziție întocmit de organele de urmărire penală, rezultă că
cetățeanul turc A.B. s-a aflat într-o stare de agitație vizibilă în momentul
efectuării controlului asupra numitului J.C., stare care nu s-ar fi justificat,
în situația în care, acest inculpat nu ar fi avut nici un fel de implicare în
săvârșirea infracțiunii de introducere a drogurilor în România.
Nici motivul de recurs
privind reducerea pedepselor invocat de recurenții inculpați nu se justifică.
Înalta Curte apreciază că instanța de apel, menținând circumstanțele atenuante
reținute de prima instanță, a majorat corect pedepsele inculpaților,
considerând că numai în acest fel scopul educativ și funcțiile preventive și
sancționatorii ale pedepselor pot fi îndeplinite.
Reindividualizarea
pedepselor efectuată de instanța de control judiciar a avut în vedere, în mod
just, gradul de pericol social al faptei comise de inculpați și conduita procesuală
a acestora, care au negat comiterea faptelor, în pofida împrejurării că au fost
prinși în flagrant.
Critica recurenților
inculpați, privind executarea pedepselor în țara de origine nu poate fi
reținută, transferul persoanelor condamnate în vederea executării pedepsei putând
avea loc în condițiile Legii nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară
internațională în materie penală.
Față de aceste considerente,
Înalta Curte, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va
respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații J.C. și A.B.
împotriva deciziei penale nr. 302/ A din 19 septembrie 2007 a Curții de Apel
București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.
În temeiul art. 385
17
alin. (4) C. proc. pen., raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va
deduce din pedepsele aplicate inculpaților durata reținerii și arestării
preventive de la 21 iunie 2006 la zi.
În baza art. 192 alin. (2) C.
proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor
judiciare către stat, iar onorariul interpretului de limbă turcă va fi plătit
din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate,
recursurile declarate de recurenții inculpați J.C. și A.B. împotriva deciziei
penale nr. 302/ A din 19 septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a
II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Deduce din pedepsele
aplicate inculpaților, durata reținerii și arestării preventive de la 21 iunie
2006 la 17 ianuarie 2008.
Obligă recurenții inculpați
la plata sumei de câte 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul interpretului de
limbă turcă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 17 ianuarie 2008.