ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1389/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 460 din 11 aprilie 2008 Tribunalul București i-a condamnat pe inculpații:

- T.G.P., fiica lui D. și a E. și

- B.L.M., fiul lui A. și al M.

- în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 (cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 pentru inculpata T.G.P.), cu aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 C. pen., la câte 4 ani închisoare.

În baza art. 86

1

C. pen. a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pentru ambii inculpați, pe câte un termen de încercare de 9 ani, incluzând măsurile de supraveghere la care trebuie să se supună fiecare inculpat.

A făcut aplicația prevederilor art. 71 alin. (5) C. pen. cu referire la drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului B.L.M. și a dedus detenția de la 8 ianuarie 2008 până la punerea efectivă în libertate.

Au fost confiscate 0,42 grame heroină și suma de 50 lei.

Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Instanța a reținut, în fapt, că la data de 12 decembrie 2007 numitul F.I.V., pentru a beneficia de cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 16 din Legea nr. 143/2000, a formulat un denunț împotriva inculpaților T.G.P. și B.L.M., indicându-i ca traficanți de droguri.

În denunț s-a mai arătat că unul dintre consumatori de droguri care se aprovizionează de la inculpați este martorul P.A., zis B., martor care, la rândul său, și-a afirmat disponibilitatea de a colabora cu lucrătorii de poliție.

De urmare, la data de 19 decembrie 2007 lucrătorii de poliție i-au înmânat martorului P.A. suma de 160 lei, compusă din 3 bancnote de câte 50 lei și o bancnotă de 10 lei, inseriate și marcate criminalistic pentru a cumpăra două doze heroină de la inculpați.

Acesta, sub supraveghere, s-a deplasat în Aleea X la blocul în care locuiau inculpații unde, luând legătura cu inculpatul B.L.M. i-a fost amânată cererea, acesta solicitându-i martorului să revină peste 15 minute, timp în care va fi aprovizionat.

După contactul cu echipa de supraveghere a poliției, martorul P.A. a revenit la ușa apartamentului inculpaților, unde i-a înmânat inculpatului B.L.M. suma de 160 lei iar acesta i-a spus să aștepte la parter întrucât cele două doze de heroină îi vor fi aduse de inculpata T.G.P.

După plecarea martorului, inculpatul B.L.M. i-a dat concubinei sale, inculpata T.G. suma de 110 lei din cea primită precum și două doze cu heroină, spunându-i să le ducă la parter solicitantului, ceea ce s-a și realizat.

Martorul P.A. a predat dozele lucrătorilor de poliție care, în baza autorizației de percheziție emisă de Tribunalul București au pătruns în garsoniera inculpaților, în care au fost identificați inculpata T.G.P., numita B.V.(sora inculpatului B.L.M.) și trei copii minori.

În șifonier a fost găsită suma de 578 lei, în care au fost identificate două bancnote de câte 50 lei și una de 10 lei având seriile celor înmânate martorului de către lucrătorii de poliție și care, verificate cu lampa ultraviolete, conținea inscripția „droguri” și data flagrantului „19 decembrie 2007”.

Pe palmele inculpatei T.G.P. s-au pus în evidență urme de praf fluorescent.

Nu au fost găsite în locuință alte bunuri care să intereseze cauza.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică, cele două doze conțineau 0,50 grame heroină.

Inculpații și-au recunoscut vinovăția.

S-a mai reținut că în cursul urmăririi penale inculpata T.G.P. a formulat un denunț care a avut ca urmare arestarea și trimiterea în judecată a unei persoane pentru trafic de droguri, fiindu-i aplicabile astfel, dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 referitoare la reducerea limitelor speciale ale pedepsei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București, care a criticat-o pentru netemeinicie, sub aspectul lipsei de rol activ al instanței, care, în condițiile prevalării inculpaților de dreptul la tăcere, nu a mai ascultat nici martorii propuși de la urmărirea penală, precum și sub cel al individualizării pedepselor, în sensul că, deși s-a reținut întemeiat circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., în mod greșit s-a aplicat un tratament sancționator identic, în condițiile în care numai inculpata T.G.P. a beneficiat de prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000.

Oral, procurorul de ședință nu a mai susținut primul motiv de apel, apreciind că cercetarea judecătorească a fost suplinită de instanța de apel, prin ascultarea inculpaților și a martorului P.A. însă a extins criticile prin invocarea greșitei neaplicări a pedepsei complementare inculpatului B.L.M., obligatorie conform art. 65 alin. (2) C. pen., critica neprivind hotărârea față de inculpata T.G.P. întrucât apelul a fost declarat numai în favoarea acesteia.

Osebit, procurorul a solicitat să se aplice prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 față de inculpatul B.L.M., pe baza dovezilor făcute la judecata în apel.

Prin Decizia penală nr. 301 din 15 decembrie 2008 Curtea de Apel București a admis apelul parchetului, a desființat în parte hotărârea atacată și, în rejudecare, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 74 lit. c) și art. 76 C. pen. l-a condamnat pe inculpatul B.L.M. la 4 ani închisoare.

A menținut toate celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Instanța de control judiciar a reținut că, potrivit adresei din 2 decembrie 2008 a D.I.I.C.O.T., inculpatul B.L.M. ulterior trimiterii în judecată a colaborat cu organul de urmărire penală, facilitând prinderea în flagrant a unui alt traficant de droguri, ceea ce reprezintă o cauză de reducere la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege, conform art. 19 din Legea nr. 682/2002 și care urmează să fie avută în vedere.

A mai constatat că instanța de fond a făcut o justă individualizare a pedepsei sub aspectul modalității de executare, prin aplicarea dispozițiilor art. 86

1

și urm. C. pen., astfel că, aplicând aceeași pedeapsă, de 4 ani închisoare, inculpatului B.L.M., a menținut modalitatea de executare a suspendării sub supraveghere a executării acesteia.

Cât privește critica omisiunii aplicării pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi inculpatului B.L.M., instanța de apel a înlăturat-o ca neîntemeiată, întrucât în raport de prevederile art. 76 alin. (3) C. pen., atunci când există circumstanțe atenuante, pedeapsa complementară privativă de drepturi poate fi înlăturată.

Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpatul B.L.M., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

alin. (1) pct. 9 și 14 C. proc. pen., respectiv motivarea hotărârii contrazice dispozitivul acesteia și pentru reducerea pedepsei.

Se susține, astfel, că deși prin considerentele deciziei atacate se confirmă temeinica aplicării dispozițiilor art. 86

1

și art. 86

3

C. pen. de către tribunal, prin dispozitivul acestei hotărâri nu s-a mai făcut referire la modalitatea de executare a suspendării sub supraveghere a executării, neînțelegându-se, astfel, care este modalitatea de executare.

Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea constată că recursul nu este fondat.

În cauză situația de fapt a fost corect și motivat reținută nefiind, de altfel, contestată.

Inculpații și-au recunoscut vinovăția.

Încadrarea juridică este legală.

Critica privind contrazicerea între motivarea din considerentele deciziei atacate și dispozitivul acesteia, nu este întemeiată.

Prin dispozitivul deciziei penale nr. 301 din 15 decembrie 2008 Curtea de Apel București, admițând recursul parchetului, a desființat în parte sentința penală nr. 460 din 11 aprilie 2008 a Tribunalului București și, rejudecând, prin reținerea și a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, l-a condamnat pe inculpatul B.L.M. la 4 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 C. pen.

A menținut toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În expunerea deciziei, instanța de apel a motivat menținerea individualizării pedepsei sub aspectul modalității de executare, respectiv a suspendării sub supraveghere a executării acesteia, apreciind că sunt întrunite condițiile cerute de lege.

De urmare, nu există nici o contrazicere între dispozitivul deciziei atacate, prin care s-a dispus menținerea tuturor celorlalte dispoziții ale sentinței (printre care sunt și acelea referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare pe un termen de încercare de 9 ani) și motivarea acestei soluții, în care se argumentează de ce se impune menținerea modalității de executare prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

În ceea ce privește solicitarea de reducere a pedepsei, Curtea constată că nici aceasta nu este întemeiată.

Instanțele în precedent au avut în vedere, la individualizarea pedepsei, toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., dând eficiență și celor care privesc persoana și conduita inculpatului B.L.M., favorabile acestuia, atât la stabilirea cuantumului sancțiunii cât și a modalității de executare.

Pedeapsa astfel cum a fost aplicată este necesară realizării scopului acesteia, respectiv prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

Neconstatând nici din examinarea din oficiu a hotărârii existența vreunuia dintre celelalte cazuri de casare prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul inculpatului B.L.M. ca nefondat.

Inculpatul va fi obligat, în conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.L.M. împotriva Deciziei penale nr. 301 din 15 decembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 14 aprilie 2009.