ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2537/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2537/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 201 din 19 februarie 2009, Tribunalul București, secția a ll-a penală, a condamnat pe inculpații G.C. și I.I., la câte o pedeapsă de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. , pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 74 alin. (1) lit. c) cu referire la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., pentru inculpata G.C. și, respectiv, art. 74 alin. (1) lit. a) cu referire la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., pentru inculpatul I.I.
Prin aceeași sentință, a mai fost condamnată inculpata G.C., la o pedeapsă de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, dispunându-se, ca în baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. În baza art. 71 C. pen., a fost interzis inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale. Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpaților și s-a dedus din pedepsele aplicate acestora, durata reținerii și arestării preventive, de la 10 aprilie 2008 la zi.
În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpata G.C., a sumei de 130 lei, ridicată și indisponibilizată la C.E.C. În baza art. 17 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea drogurilor și distrugerea acestora, astfel cum rezultă din dispozitivul sentinței. în esență, s-au reținut următoarele: La datele de 13 februarie 2008, 21 februarie 2008 și 25 februarie 2008, mai mulți colaboratori, sub supravegherea investigatorului sub acoperire M.C., au cumpărat de la inculpații G.C. și I.I., câte 5 doze de heroină, contra sumei de 250 lei. La percheziția domiciliară, au mai fost găsite asupra inculpatei G.C. 43 de doze de heroină, pe care le deținea în vederea comercializării.
Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 85 din 9 aprilie 2009, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați împotriva sentinței mai sus-menționate. Totodată, a fost menținută starea de arest preventiv a inculpaților și s-a dedus, din pedepsele aplicate acestora, durata reținerii și a arestării preventive, de la 10 aprilie 2008 la zi. Prin recursurile declarate, inculpații au solicitat reducerea pedepselor și aplicarea dispozițiilor art. 86 1 C. pen., ca urmare a acordării unei mai mari eficiente circumstanțelor reale și personale. Recursurile inculpaților nu sunt fondate. Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut corect faptele și vinovăția inculpaților, le-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legale și au individualizat în mod just pedepsele aplicate.
În raport de gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor săvârșite, reflectat de modul în care inculpații au realizat traficul de heroină (cei doi inculpați, mamă și fiu, vindeau droguri de mare risc în imobilul în care locuiau), precum și de datele ce caracterizează persoana acestora, rezultă că instanțele au individualizat în mod just cuantumul pedepselor aplicate, acordând eficiență criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se impune reducerea acestora și nici schimbarea modalității de executare. La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanțele au avut în vedere scopul pedepsei, apreciind corect că acesta poate fi atins numai prin executarea în regim privative de libertate.
Neexistând nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile declarate de recurenții inculpați I.I. și G.C. să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat. PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții inculpați I.I. și G.C. împotriva deciziei penale nr. 85 din 9 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din cuantumul pedepsei aplicate fiecărui recurent inculpat, durata reținerii și a arestării preventive de la 10 aprilie 2008 la 2 iulie 2009. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 iulie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.