ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2181/2008

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Iași, prin sentința penală nr. 32 din 28 februarie 2008, în baza dispozițiilor art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată de Universitatea M.E. Iași, reprezentată de I.G., împotriva rezoluției nr. 279/P/2007 din 25 octombrie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași. Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut că petenta s-a plâns procurorului, în legătură cu prejudicierea sa, de către executorul judecătoresc B.G., în procedura executării silite, creanța avută la debitorul C.I., în valoare de 15.046.558 lei, pentru aceasta fiind înființat comandament înscris în registrul de transcripțiuni din cadrul Judecătoriei Iași, reactualizată pentru anul 2003, fiind mai mare.

În opinia petentei, executorul judecătoresc ar fi primit de la debitor, suma de 65.000.000 lei, din aceasta virându-i numai 61.751.197 lei, diferența însușindu-și-o cu titlu de comision, în plus, el dispunând și radierea comandamentului, toate acestea permițând fostului debitor să vândă imobilul în litigiu. Prin ordonanța din 01 iulie 2007, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași a dispus admiterea, în parte, a plângerii petentei împotriva rezoluției nr. 4989/P/2006 din 2 aprilie 2007, a menținut neînceperea urmăririi penale față de B.G. privind infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., în temeiul dispozițiilor art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și disjungerea la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași în vederea efectuării de cercetări privind infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen.

Prin rezoluția nr. 279/P/2007 din 25 octombrie 2007, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, în baza dispozițiilor art. 228, cu referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc B.G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 289 C. pen. (fapta penală nu există). Prin rezoluția nr. 1183/II/2/2007 din 28 decembrie 2007, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de reprezentantul petentei împotriva soluției dispuse în dosarul penal nr. 279/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași. Instanța, analizând motivele plângerii adresate în baza dispozițiilor art. 278 1 C. proc.

pen., a constatat că la 30 septembrie 2003, prin proces-verbal, executorul judecătoresc, după efectuarea atribuțiilor specifice executării silite ce i-a fost solicitată de petentă (adresa nr. 1627 din 6 mai 1998), debitul fiindu-i virat în cont încă din 15 septembrie 2003, a încetat procedura, certificatul de radiere a comandamentului înființat asupra imobilului situat la adresa str. Silvestru Iași fiind legal. Împotriva sentinței, petiționara, în termenul legal, a formulat recurs, ea susținând că prin acțiuni abuzive, ilegale, executorul judecătoresc i-a cauzat un prejudiciu de 5282,92 lei până la 30 iunie 2006, de la această dată urmând a se adăuga penalizări de 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere, dat abuziv, executorul a eliberat certificat de radiere a comandamentului și și-a oprit onorariu de 3.050.000 lei în condițiile în care nu avea mandat.

Recursul nu este fondat. Potrivit dispozițiilor art. 278 1 alin. (7) C. proc. pen., verificând plângerea, instanța verifică rezoluția sau ordonanța atacată pe baza lucrărilor și a materialului cauzei, precum și a oricăror înscrisuri noi prezentate. Astfel, instanța de fond, analizând plângerea, s-a raportat la lucrările cauzei, petiționara, la 23 mai 2006 sesizând cele deja arătate. Este de amintit că, prin sentința civilă nr. 13035 din 22 octombrie 1997 a Judecătoriei Iași, C.I.

a fost obligat să-i plătească 15.046.588 lei, iar la data executării silite, suma debit actualizată a fost 61.751.197 lei, virată în contul creditoarei la 30 septembrie 2003 (chitanța nr. 7980904 din 17 septembrie 2003, act doveditor privind încasarea, de la debitor, a sumei de 61.751.197 lei, virament C.E.C., sucursala Iași, 30 septembrie 2003). Ca atare, debitul actualizat fiind achitat creditoarei, eliberarea, de către executor, la 17 septembrie 2003, a certificatului prin care s-a dispus radierea comandamentului asupra unui imobil al debitorului, nu constituie săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, petiționara indicând executorului, la 25 septembrie 2003, cu adresa sa nr. 113, numărul contului și unitatea financiară unde să-i fie virat debitul.

Cererea petentei, de a i se achita sume nedovedite (de genul o diferență până la un presupus debit de 65 milioane de lei sau penalizări de întârziere calculate până la 30 iunie 2006 și ulterior), nu poate forma motiv de recurs, plângerea sa referindu-se la fapte sau acte ale executorului pentru perioada 1998 - 2003. Pentru considerentele expuse, sentința fiind legală, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat. Conform dispozițiilor art. 192 cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., petiționara recurentă va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara Universitatea M.E. Iași împotriva sentinței penale nr. 32 din 28 februarie 2008 a Curții de Apel Iași, secția de minori și familie. Obligă recurenta petiționară să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 iunie 2008.