ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3397/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 5 octombrie 2007, reclamanta Societatea Agricolă I. a solicitat să fie obligați pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Guvernul României, Camera Deputaților, Senatul României și Președintele României să-i răspundă la Adresele nr. 1582 din 12 septembrie 2007; nr. 49604 din 3 august 2007; nr. 857 din 16 iulie 2007, f.n. din 20 iunie 2007; nr. 604 din 24 mai 2007 și nr. 495 din 9 mai 2007. De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâților la despăgubiri și daune morale de 100 lei/zi de refuz, pentru fiecare autoritate, de la data înregistrării cererilor.

Reclamanta a completat acțiunea principală solicitând și obligarea pârâților la eliberarea de fotocopii după anexa ce privește județul Prahova cu unitățile lichidate, cu datoriile față de stat și alte persoane juridice și cu unitățile nelichidate cu datorii față de stat, precum și alte persoane juridice, menționate în expunerea de motive a guvernului la proiectul Legii nr. 156/1997. Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 18 din 17 ianuarie 2008 a admis în parte acțiunea completată, a obligat pârâtele să răspundă reclamantei la adresele formulate și a respins cererea de despăgubiri și de eliberare fotocopii.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanta a făcut dovada că a înaintat pârâților cererile menționate în acțiune fară să primească răspuns în termenul legal de 30 de zile prevăzut de art. 2 lit. h) din Legea nr. 554/2004, așa încât, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 1 din aceeași lege. Cu privire la cererea de acordare de despăgubiri s-a reținut că reclamanta nu a dovedit în ce constau daunele și prejudiciul suferit. S-a mai reținut că reclamanta nu a dovedit că pârâții au refuzat eliberarea de fotocopii de pe documentele solicitate, cu precizarea că astfel de copii nu pot fi transmise reclamantei întrucât se plătesc.

Prin cererea formulată la data de 3 martie 2008 Societatea Agricolă I. a solicitat îndreptarea erorilor materiale strecurate în dispozitivul sentinței, susținând că instanța a omis din hotărâre Ministerul Economiei și Finanțelor, care este diferit de Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și că a fost omis obiectul fiecăreia dintre cereri. Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, prin Încheierea din 20 martie 2008 a respins cererea ca nefondată, reținând, în esență, că nu sunt întrunite condițiile art. 281 C. proc. civ. Împotriva sus menționatei sentințe au declarat recurs Senatul României, Parlamentul României - Camera Deputaților și Guvernul României, iar Societatea Agricolă I. a declarat recurs împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de îndreptare a erorilor materiale.

Recurenta-reclamantă Societatea Agricolă I. critică încheierea prin care s-a solicitat îndreptarea unor erori materiale, pentru nemotivare și omisiunea de a soluționa cererea de acordare a daunelor morale și materiale. Recurentul-pârât Senatul României arată că nu s-a făcut dovada înregistrării la registratura proprie a adreselor indicate în sentință, instanța de fond impunându-i, fără nicio bază, obligația de a răspunde la acestea, imposibil de adus la îndeplinite. Cu privire la adresa nr. 1369 din 30 august 2007, înregistrată la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, susține că a fost clasată întrucât obiectul petiției este confuz. La rândul său, recurenta Camera Deputaților a criticat soluția adoptată de curtea de apel, indicând faptul că a răspuns în termenul legal la adresa nr. 1493 din 23 iulie 2007 iar actul din 12 septembrie 2007 nu a fost înregistrat nici la registratura instituției și nici la compartimentele de resort.

Și Guvernul României a combătut soluția pronunțată, susținând că a primit patru scrisori de la recurenta-reclamantă, din care la două a răspuns iar celelalte două au fost clasate potrivit art. 10 din O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurenții-pârâți, precum și potrivit dispozițiilor art. 3041 C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta Curte constată că este nelegală, pentru următoarele considerente: Recurenta-reclamantă Societatea Agricolă I. a afirmat că a trimis cele șase petiții indicate în cererea de chemare în judecată cu numere de înregistrare de la „U.E./ ROMÂNIA/ Jud. Prahova/com.

Colceag/ Societatea Agricolă I." instituțiilor publice chemate în judecată. Toate petițiile semnalează aceeași problematică.

Astfel, recurenta-reclamantă se plânge de destrămarea Cooperativei Agricole I., cere sprijin pentru a se legifera transformarea societăților agricole în cooperative agricole, combate „reformele inițiate de trădătorii de neam și țară", „sărăcia generalizată și genocidul împotriva neamului românesc, inclusiv prin acte de vânzare a terenurilor susținute de puterile statului", „mascarada cu pensiile genocid", „distrugerea totală a zootehniei în favoarea unor interese străine" și informează despre faptul că „niciun cooperator nu a primit niciun ban din lichidarea C.A.P.". Pentru a-și argumenta soluția adoptată, instanța de fond a considerat că instituțiile publice chemate în judecată nu au soluționat cererile reclamantei în termenul de 30 de zile de la înregistrare, termen prevăzut de art. 2 lit. h) din Legea nr. 554/2004, fară a verifica dacă petițiile indicate în acțiune au fost înregistrate la registraturile corespunzătoare fiecăreia și ignorând apărările formulate în întâmpinare de Senatul României, referitoare la conținutul petițiilor, precum și la răspunsurile comunicate recurentei-reclamante.

Înalta Curte constată, cu privire la petiția recurentei-reclamante cu nr. 1582 din 9 septembrie 2007 și pe care s-a aplicat număr de înregistrare din 12 septembrie 2007, că nu s-a demonstrat de către recurenta-reclamantă faptul că a fost înregistrată la recurenții-pârâți Senatul României și Camera Deputaților. Dimpotrivă, după cum indică recurenta Camera Deputaților în recursul său, simbolul grupului de litere „GR" nu corespunde celui utilizat de această instituție ori de senat. Această petiție a fost înregistrată numai la recurentul-pârât Guvernul României care, prin adresa nr. 15D/12537 din 28 septembrie 2007 a înaintat-o spre competentă soluționare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, informând-o pe recurenta-reclamantă despre acest fapt printr-o adresă cu același număr.

Referitor la petiția nr. 857 din 16 iulie 2007, înregistrată la recurenta-pârâtă Camera Deputaților sub nr. 1493 din 23 iulie 2007, s-a făcut dovada în recurs că instituția publică a răspuns reclamantei în termenul legal de 30 de zile, prin adresa nr. 54C/30127/1493/2007 în care s-a precizat că, potrivit principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat, Camera Deputaților, ca organ legislativ, nu are competențe în sfera de activitate a celorlalte autorități. Cât privește celelalte petiții, acestea au fost înaintate instituțiilor competente (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Prefectura județului Prahova), recurenta-reclamantă fiind înștiințată despre acest fapt prin adresa nr. 16/6202/A din 9 mai 2007. În fine, cele două petiții datate de recurenta-reclamantă 20 iunie 2007 au fost înregistrate la recurentul-pârât Guvernul României sub nr. 7770 și 7771/2007 și au fost clasate în temeiul art. 10 alin. (2) din O.G.

nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, întrucât problematica abordată era identică cu cea care făcuse obiectul petiției cu nr. 495/2007, înregistrată la Cancelaria Primului Ministru sub nr. 16/6202 din 9 mai 2007, la care, cum s-a arătat, recurenta-reclamantă a primit răspuns. Sintetizând, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă Societatea Agricolă I. nu a făcut dovada niciunei vătămări în drepturile ori interesele sale legitime de către instituțiile publice chemate în judecată, care au soluționat în termenul legal petițiile primite și în măsura în care conținutul confuz al acestora a permis decelarea unor solicitări reale, efective. Așa fiind, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 312 alin. (1)-(3) C. proc.

civ., pentru motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și în condițiile art. 304 C. proc. civ., se vor admite recursurile declarate de pârâții Senatul României, Parlamentul României - Camera Deputaților și Guvernul României, cu consecința modificării sentinței în sensul respingerii acțiunii ca nefondate. Analizând recursul reclamantei Societatea Agricolă I. care vizează numai încheierea din data de 20 martie 2008, Înalta Curte constată că este nefondat. Potrivit dispozițiilor art. 281 C. proc. civ., corect interpretate de către Curtea de Apel, erorile ce pot fi îndreptate pe această cale nu pot fi erori de judecată. Or, aspectele semnalate de recurenta-reclamantă sunt de această natură.

Pe de altă parte, soluția de respingere a acestui recurs se impune cu necesitate și în raport de dezlegarea dată recursurilor pârâților care a condus la reformarea hotărârii Curții de Apel, vizate de cererea de îndreptare formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Senatul României, Parlamentul României - Camera Deputaților și Guvernul României împotriva sentinței civile nr. 18 din 17 ianuarie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de Societatea Agricolă I. Respinge recursul declarat de Societatea Agricolă I. împotriva Încheierii din 20 martie 2008 pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. 1755/42/2007, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 octombrie 2008.