ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5063/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată la data de 4 decembrie 2007 reiterată la termenul din 25 ianuarie 2008 contestatoarea B.P. a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr. 4/2008 arătând că în anul 2005 Guvernul României a dispus prin această ordonanță recalcularea pensiilor fără a lua în considerare cazul pensiilor deja recalculate, astfel încât i s-a diminuat drastic și nejustificat pensia în curs. S-a mai arătat că prin actul normativ menționat s-au încălcat dispozițiile art. 5 alin. (2) din Constituția României precum și cele ale art. 725 C. proc. civ. Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin încheierea de ședință din 25 ianuarie 2008 a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a O.U.G.

nr. 4/2005 formulată de contestatoarea B.P. în dosarul nr. 8552/2/2007, al Curții de Apel București, secția a VII-a civilă. Pentru a hotărî astfel, curtea de apel, a reținut, în esență, următoarele: Potrivit art. 144 din Constituția României raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 247/1992 republicată, Curtea Constituțională are competența de a se pronunța asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești cu privire la neconstituționalitatea legilor și a ordonanțelor. Pentru ca instanța judecătorească să poată sesiza Curtea Constituțională trebuie să stabilească mai întâi dacă de excepția invocată depinde soluționarea cauzei. Această verificare îi revine instanței potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 republicată.

Curtea a constatat că a fost sesizată cu o contestație în anulare formulată împotriva deciziei nr. 4044/R din 23 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 13025/3/2007, prin care s-a soluționat recursul declarat de B.P. împotriva sentinței civile nr. 658 din 11 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul București în contradictoriu cu intimatul Guvernul României. Că, prin niciuna dintre hotărârile menționate nu s-a pus în discuție pe fond, dreptul dedus judecății, cauza fiind soluționată prin respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Prin invocarea excepției de nelegalitate a O.U.G. nr. 4/2005, contestatoarea face referire pe fond la dreptul acesteia la pensie, însă prealabil discutării fondului acestui drept trebuie lămurite aspecte privind soluționarea cauzei raportat la verificarea calității procesuale pasive a părții chemate în judecată.

Împotriva încheierii din data de 25 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a declarat recurs reclamanta B.P. În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ., recurenta prin memoriul formulat a arătat că înțelege să-și susțină excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 4 din 3 februarie 2005, cu explicitare exclusivă la cea de-a doua recalculare a pensiei sale, sens în care a analizat încălcarea unor dispoziții din Decretul-lege nr. 70/1990, art. 15 alin. (2) din Constituția României și art. 725 alin. (3) și alin. (4) C. proc. civ. Recursul este nefondat.

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 Curtea Constituțională nu poate decide decât asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea „unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei”. În speță, s-a apreciat corect că invocarea excepției de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 4/2005 nu are legătură cu soluționarea cauzei. Curtea de Apel București a fost sesizată cu o contestație în anulare formulată împotriva deciziei nr. 4044/R din 23 noiembrie 2007 prin care a fost respins recursul declarat de contestatoare împotriva sentinței civile nr. 658 din 11 septembrie 2007 a Tribunalului București.

Prin hotărârile pronunțate nu s-a pus în discuție dreptul dedus judecății ci calitatea procesuală pasivă a părții chemate în judecată, respectiv Guvernul României. În aceste condiții, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea B.P. împotriva încheirii din 25 ianuarie 2008 dată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 septembrie 2008.