ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2202/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A.O. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.C. anularea Hotărârii nr. 20510 din 28 august 2006 și obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre prin care să i se recunoască drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobându-se Legea nr. 189/2000 și totodată să i le acorde pentru perioada 30 august 1943 – 6 martie 1945, începând cu data de 1 mai 2006. În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este văduvul numitei A.I.L., decedată la 5 mai 1993, fiind soțul supraviețuitor al acesteia, care a avut calitatea de persoană refugiată.

În susținerea acțiunii, reclamantul a depus, în copie, înscrisuri, din care rezultă că este soțul supraviețuitor al numitei A.I.L., iar aceasta împreună cu familia s-a refugiat din Cluj în Turda. Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii. Prin sentința civil nr. 43 din 25 ianuarie 2007 Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea, a dispus anularea Hotărârii nr. 20510 din 28 august 2006 emisă de pârâtă și a obligat-o să-i recunoască reclamantului calitatea de soț supraviețuitor în perioada 30 august 1943 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G.

nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 mai 2006. Împotriva hotărârii Instanței de Fond a declarat recurs pârâta C.J.P.C., considerând-o nelegală și netemeinică, arătând că în mod greșit i s-a recunoscut reclamantului calitatea de soț supraviețuitor în condițiile Legii nr. 189/2000, deoarece soția reclamantului nu și-a schimbat domiciliul, fiind născută în localitatea de refugiu, din părinți care s-au refugiat anterior nașterii sale în această localitate. Examinând cauza și sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate. Din conținutul textului de lege menționat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuții în perioada precizată, fără a se face nici o diferențiere de tratament între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate și cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu.

Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, și copiii născuți în perioada refugiului, aceștia fiind în aceeași situație cu cea a părinților refugiați, al căror statut l-au dobândit.

Cum, în cauză, s-a făcut dovada și este de necontestat faptul că soția reclamantului s-a refugiat din localitatea Cluj în Turda, în perioada 30 august 1943 – 6 martie 1945, în mod corect Instanța de Fond a reținut că aceasta a suportat consecințele morale și materiale ale refugiului, iar reclamantul se află în situația prevăzută de dispozițiile art. 3 din Legea nr. 189/2000 potrivit cărora „soțul supraviețuitor al celui decedat, din categoria persoanelor prevăzute la art. 1, va beneficia începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea de o indemnizație lunară neimpozabilă, dacă ulterior nu s-a recăsătorit”. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu art. 312 C. proc.

civ. recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.J.P.C. împotriva sentinței civile nr. 43 din 25 ianuarie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 aprilie 2007.