ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2202/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul

A.O. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.C. anularea Hotărârii nr.

20510 din 28 august 2006 și obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre prin

care să i se recunoască drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobându-se

Legea nr. 189/2000 și totodată să i le acorde pentru perioada 30 august 1943 –

6 martie 1945, începând cu data de 1 mai 2006.

În motivarea acțiunii

reclamantul a arătat că este văduvul numitei A.I.L., decedată la 5 mai 1993,

fiind soțul supraviețuitor al acesteia, care a avut calitatea de persoană

refugiată.

În susținerea acțiunii,

reclamantul a depus, în copie, înscrisuri, din care rezultă că este soțul

supraviețuitor al numitei A.I.L., iar aceasta împreună cu familia s-a refugiat

din Cluj în Turda.

Pârâta, prin întâmpinare, a

solicitat respingerea acțiunii.

Prin sentința civil nr. 43

din 25 ianuarie 2007 Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea, a dispus anularea Hotărârii nr.

20510 din 28 august 2006 emisă de pârâtă și a obligat-o să-i recunoască

reclamantului calitatea de soț supraviețuitor în perioada 30 august 1943 - 6

martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999

aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data

de 1 mai 2006.

Împotriva hotărârii Instanței de

Fond a declarat recurs pârâta C.J.P.C., considerând-o nelegală și netemeinică,

arătând că în mod greșit i s-a recunoscut reclamantului calitatea de soț

supraviețuitor în condițiile Legii nr. 189/2000, deoarece soția reclamantului

nu și-a schimbat domiciliul, fiind născută în localitatea de refugiu, din

părinți care s-au refugiat anterior nașterii sale în această localitate.

Examinând cauza și sentința

atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile

legale incidente, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit art. 1 lit. c) din

O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de

către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până

la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare,

de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care,

în perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a

fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

Din conținutul textului de lege

menționat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care,

din motive etnice, au suferit persecuții în perioada precizată, fără a se face

nici o diferențiere de tratament între persoanele care au fost efectiv

strămutate ori expulzate în altă localitate și cele care au fost nevoite să

trăiască în refugiu.

Prin urmare, legiuitorul a urmărit

ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au

avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, în

această categorie intrând, în mod implicit, și copiii născuți în perioada

refugiului, aceștia fiind în aceeași situație cu cea a părinților refugiați, al

căror statut l-au dobândit.

Cum, în cauză, s-a făcut

dovada și este de necontestat faptul că soția reclamantului s-a refugiat din

localitatea Cluj în Turda, în perioada 30 august 1943 – 6 martie 1945, în mod

corect Instanța de Fond a reținut că aceasta a suportat consecințele morale și

materiale ale refugiului, iar reclamantul se află în situația prevăzută de

dispozițiile art. 3 din Legea nr. 189/2000 potrivit cărora „soțul

supraviețuitor al celui decedat, din categoria persoanelor prevăzute la art. 1,

va beneficia începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost

depusă cererea de o indemnizație lunară neimpozabilă, dacă ulterior nu s-a

recăsătorit”.

În consecință, pentru considerentele

arătate și în conformitate cu art. 312 C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.J.P.C. împotriva sentinței civile nr. 43 din 25 ianuarie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 aprilie 2007.